Reprezentarea Succesorală și Dezmoștenirea în Accepțiunea Noului Cod Civil

Capitolul 1. Reprezentarea succesorală în accepţiunea Noului Cod Civil

1.1. Noţiune, reglementare şi natură juridică

Prin reprezentare succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă în virtutea legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii.(art. 965 NCC)

Reprezentarea succesorală este un beneficiu al legii în virtutea căruia un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă în locul şi gradul ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire care i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii.

Reprezentarea succesorală este reglementată de art. 965-969 din Noul Cod Civil.

Reprezentarea succesorală creează reprezentantului, rudă care nu se află în grad proxim faţă de defunct o vocaţie legală succesorală subsidiară faţă de cea a ascendentului său, care devine efectivă în cazul în care ascedentul este precedat, sau fiind în viaţă este nedemn.

În opinia autorului Dumitru Florescu, ideea exprimată de noua reglementare a reprezentării succesorale este cea a protecţiei tulpinii succesorale, indiferent de cauzele pentru care ascendentul nu ar putea culege succesiunea defunctului. De asemenea, nu este avută în vedere şi situaţia în care ascendentul ar fi dezmoştenit de defunct, cânde el va culege cotitatea disponibilă în nume propriu, şi nu prin reprezentarea ascendentului dezmoştenit

Noul Cod Civil părăseşte principiul pus de Codul civil din 1864, că numai succesibilii predecedaţi pot fi reprezentaţi succesoral , introducând noul principiu potrivit căruia poate fi reprezentată succesoral atât persoana lipsită de capacitatea de a moşteni, precum şi nedemnul, chiar aflat în viaţă la data deschiderii moştenirii.

Dispoziţia este în consonanţă cu aplicarea riguroasă, în Noul Cod Civil, a caracterului personal al sancţiunii nedemnităţii succesorale.

Aşadar, Legea nr. 287/2009 privind Codul civil reglementează cu titlu de noutate posibilitatea de a fi reprezentat, alături de precedat, şi nedemnul faţă de defunct. Sunt înlăturate astfel dispoziţiile inechitabile ale vechiului Cod civil, care interziceau reprezentarea nedemnului de către copiii acestuia.

Prin intermediul reprezentării succesorale, legiuitorul înlătură unele injuste ale aplicării principiului proximităţii gradului de rudenie şi ale principiului egalităţii între rudele de acelaşi grad, în cadrul aceleiaşi clase de moştenitori.

Cazurile în care reprezentarea succesorală este admisă, mecanismul şi efectele sale sunt cele prevăzute de lege.

Beneficiul reprezentării este acordat numai descendenţilor copiilor defunctului şi descendenţilor fraţilor şi surorilor defunctului [art. 966 alin. (1). C. Civ.]. În ambele cazuri, dacă succesiunea ar fi pretinsă în nume propriu de beneficiarii reprezentării succesorale, ei ar fi înlăturaţi de succesorii în grad de rudenie mai apropiat de defunct.

Reprezentarea succesorală le permite însă să se urce în locul autorului lor reprezentat şi să beneficieze de vocaţia succesorală concretă pe care ar fi avut-o acesta.

Dispoziţiile care reglementează reprezentarea succesorală fiind derogatorii de la principiile care reglementează devoluţiunea succesorală legală sunt de strictă interceptare şi nu pot fi extinse prin analogie.

Pentru a veni prin reprezentare succesorală la moştenirea defunctului, reprezentantul rebuie să indeplinească toate condiţiile generale pentru a-l moşteni pe acesta, inclusiv pe cea de a nu fi nedemn faţă de defunct sau renunţător la moştenirea acestuia.