Rolul șefului statului în Cehia și Spania - analiză comparativă

Prezentarea temei

Tema pe care am ales-o este prezentarea rolului şefului statului în Spania şi Cehia atât pe plan intern cât şi în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale. De asemenea voi prezenta rolul lor şi din perspectiva relaţiei acestora cu cele trei puteri în stat.

Mi-am ales această temă deoarece consider că instituţia şefului statului reprezintă cea mai importantă structură a sistemelor administrative.

Din cele mai vechi timpuri, orice grup sau colectivitate a avut în fruntea sa un şef.

În ceea ce priveşte şeful statului, el este cel care coordonează activitatea celorlalte instituţii şi veghează asupra funcţionării corecte a acestora.

În afară de relaţia sa cu celelalte instituţii, şeful statului apără şi interesele naţionale, interesele poporului.

De asemenea, indiferent de titulatura sa (rege, împărat, prinţ sau preşedinte), el este reprezentantul statului atât pe plan intern, cât şi în relaţiile internaţionale.

Rolul său în stat diferă în funcţie de prerogativele mai mult sau mai puţin importante pe care le deţine. Aceste prerogative pot fi extinse (spre exemplu în statele cu regim prezidenţial) sau şeful statului poate avea un rol pur decorativ (spre exemplu în statele cu monarhii).

Acestea sunt argumentele pentru care mi-am ales tema „Şeful statului” , iar în următoarea parte a eseului voi face o comparaţie între rolul Regelui Spaniei şi cel al Preşedintelui Cehiei.

Şeful statului în Cehia

Conform Constituţiei, Cehia este o republică parlamentară care a luat fiinţă la 1 ianuarie 1993 după separarea Cehoslovaciei.

Şeful statului este Preşedintele ales de către Parlament într-o şedintă comună a celor două Camere. Mandatul său este de cinci ani şi începe în ziua depunerii jurământului, iar dacă refuză să îl depună se consideră că acesta nu a fost ales.

Rolul Preşedintelui în politica externă

- Reprezintă statul în afacerile externe;

- Negociază şi ratifică tratatele internaţionale( poate transfera negocierea unor acorduri internaţionale Guvernului);

- Este comandantul suprem al Forţelor Armate;

- Primeşte şefii de misiuni diplomatice;

- Acreditează şefii pentru misiuni diplomatice;

- Întreprinde vizite oficiale în alte ţări şi primeşte alţi şefi de state în Cehia.

Relaţia Preşedintelui cu puterea legislativă

Preşedintele are dreptul de la lua parte la sesiunile celor două Camere ale Parlamentului, la şedinţele comisiilor sau ale comitetelor. El poate lua cuvântul oricând solicită acest lucru.

Preşedintele poate semna măsurile legislative ale Senatului, aceste măsuri fiind promulgate ca legi.

O sesiune a Camerei Deputaţilor se stabileşte la iniţiativa Preşedintelui, sesiune care trebuie să aibă loc cel târziu la treizeci de zile după alegeri. Dacă el nu reuşeşte acest lucru, Camera Deputaţilor se reuneşte în a treizecea zi după ziua alegerilor.

De asemenea o sesiune a Senatului se stabileşte la iniţiativa Preşedintelui, sesiune care trebuie să aibă loc cel târziu la treizeci de zile după alegeri. Dacă el nu reuşeşte acest lucru, Senatul se reuneşte în a treizecea zi după ziua alegerilor.

Pe parcursul perioadei de amânare a unei sesiuni a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Preşedintele poate solicita o sesiune a uneia dintre cele două camere chiar înainte de data programată.

Preşedintele poate dizolva Camera Deputaţilor în cazul în care:

- Camera Deputaţilor primeşte votul de neîncredere din partea noului Guvern, al cărui Prim Ministru a fost numit de către Preşedinte la sugestia Preşedintelui Camerei Deputaţilor;

- Camera Deputaţilor nu reuşeşte să decidă în termen de trei luni asupra unui proiect de lege al Guvernului;

- O sesiune a Camerei Deputaţilor este întreruptă o perioadă mai lungă decât cea admisibilă;

- Camera Deputaţilor nu a ajuns la cvorumul necesar în termen de trei luni, deşi sesiunea nu a fost întreruptă şi deşi în această perioadă membrii au fost chemaţi în mod repetat pentru a participa la sesiune.

Preşedintele nu poate dizolva Camera Deputaţilor cu trei luni înainte de expirarea mandatului.

Preşedintele are dreptul de a reveni asupra unei legi adoptate, cu excepţia unei legi constituţionale, oferind explicaţii în acest sens în termen de cincisprezece zile.

Legile adoptate sunt semnate de către Preşedintele Camerei Deputatilor, Preşedintele Republicii şi de către Primul Ministru.

Relaţia Preşedintelui cu puterea executivă

Preşedintele Republicii desemnează Primul Ministru şi, la sugestia lui, numeşte ceilalti membri ai Guvernului încredinţându-le gestionarea ministerelor şi a altor organsime.

Dacă Guvernul nu obţine votul de încredere al Camerei Deputaţilor Preşedintele numeşte alt Prim Ministru, respectiv Guvern, care trebuie să primească votul de încredre. Dacă nici a doua oară Guvernul nu primeşte votul de încredere, atunci Preşedintele numeşte Primul Ministru la propunerea Preşedintelului Camerei Deputaţilor.