Sicilia

Prezentare generala

Sicilia este cea mai mare insula populata a Mediteranei cu o suprafata de 25 711 km², pozitionata in Europa de Sud, la sud de Italia, separata de aceasta prin strâmtoarea Messina (care are o latime mai mica de 3 km).

Insula are o forma vag triunghiulara si împreuna cu alte insule din jur (Lipari, Ustica, Ugadi, Pelagie, Panteleria) formeaza una dintre cele mai frumoase regiuni ale Italiei.

Trei este un numar perfect finit. De acest numar se leaga vechiul nume al Siciliei. Trei semnifica cele trei caracteristici de baza ale insulei: pamânt fertil, bogat, aflat în centrul Marii Mediterane. Asa se nastea vechiul nume, Trinakria, care înseamna „trei puncte”. Emblema Siciliei reprezinta un cap de meduza din care se desprind trei picioare care alearga unul dupa altul. Aceasta emblema poate fii simbolul soarelui în cele trei forme ale sale (zeul primaverii, al verii si al iernii), al lunii sau pur si simplu al miscarii.

Însa numele nou, Sicilia (care cel mai probabil înseamna „fertil”), nu eclipseaza aceasta veche imagine atât de evocativa a insulei.

Marea Mediterana are un rol crucial în istoria omenirii: pe coastele sale se înghesuie popoarele „asemenea unor broaste pe lânga o balta”, cum spunea Platon. Sicilia ocupa centrul acestei mari si e, în mod normal, rascrucea multor civilizatii si culturi. Este „atinsa”, în antichitate, de navigatori proveniti din Orient: destul de probabil ca unele episoade ale Odiseei sa fi fost plasate într-o Sicilie transfigurata de mit si poezie.

Insula cunoaste momente de splendoare si în perioada medievala, fie pentru importanta sa economica de neschimbat, fie pentru mândria atâtor culturi încrucisate aici. În mod special insula a probat timp de doua secole dominanta musulmana, atât de folositoare. Sicilia medievala se dovedeste a fi, cum arata dovezile arhitectonice arabo-normande, un pamânt cu o cultura bogata si fara de care ar fi mai greu sa întelegem istoria întregii Europe.

Palermo devine simbolul civilizatiei arabe: un oras cu o populatie numeroasa si bogata, care poseda în centrul sau vechi un manunchi de suburbii agricole si administrative: 300 de moschee si tot atâtea scoli coranice. Regiunea dimprejurul orasului ofera cel mai bun exemplu al succesului economic din timpul dominatiei arabe: fragmentarea proprietatilor de pamânt, în avantajul noilor veniti, impune o productie agricola intensiva si sofisticata, valorificata prin cultivarea unor specii rare: bumbac, cânepa, sfecla de zahar, orez, in, citrice, curmali.

Pe lânga bogatia vietii materiale, înfloreste cultura, alimentata de contactele cu civilizatia islamului mediteranean. Un exemplu stralucitor este splendida literatura în limba araba care a luat nastere aici. In mod particular, poezia este cultivata si iubita.

Palermo fiind capiatala acestei regiuni insulare este si un centru cultural si de afaceri important remarcandu-se prin arhitectura si atmosfera sa distinsa.

Principalele orase siciliene sunt: Catania, Messina, Siracusa, Palermo, Marsala, Trapani si nu in ultimul rand Taormina, una dintre cele mai cunoscute statiuni marine Din punct de vedere administrativ, insulele Eoliene si Egadi fac parte din Sicilia.

Sicilia este cunoscuta de peste 200 de ani pentru productia sa de cereale; maslinele si vinul sunt doua alte produse importante. Minele din regiunea Caltanissetta au fost in secolul al XIX-lea mari producatoare de sulf, dar si-au inceput declinul in anii 1950.

Vulcanii Siciliei

Insulele Eoliene vulcanice cunoscute si sub numele de "Cele 7 surori" sau arhipelagul Lipari, sunt împrăştiate asemenea stelelor peste marea adâncă şi albastră, Marea Tireniană din nordul Siciliei.

Frumoasele insule Eoliene s-au format în perioade diferite şi sunt o dovadă unică despre formarea unei insule vulcanice. Ele au intrat în patrimoniul UNESCO.

Iarna, aceste insule stâncoase bătute de vânt sunt locuite doar de localnici; în schimb vara sosesc mii de vizitatori ca să se bronzeze pe frumoasele plaje de aici, să facă baie şi scufundări în apele cristaline.

Cea mai mare şi cea mai veche insulă vulcanică este Lipari. Apele ce o înconjoară sunt de un albastru pal, paloarea fiind cauzată de talcul şi piatra ponce (spuma de mare) , care a constituit odată industria principală a locului.

Muzeul Eolian este o adevărată istorie a arhipelagului şi conţine relicve aparţinând civilizaţiilor care s-au succedat şi au colonizat locul.

La NV de Lipari se întinde "insula grădină" Salina, numită astfel datorită lacului sărat de la Lingua. Sursele de apă a acestei insule au făcut din ea "paradisul verde". Dealurile sunt acoperite de o abundenţă de floră mediteraneeană care ajunge până la marginea stâncilor şi la marea de un albastru pur. Aici se cultivă strugurii Malvasia din care se face vinul local.