Sistemul administrației centrale în Grecia

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Sistemul administrativ al statului reprezintă unul din cele mai importante structuri statale, care asigură realizarea politicilor interne şi externe înstat, dezvoltarea economiei, culturii, agriculturii, etc., dar şi a societăţii prin satisfacerea intereselor publice generale şi specifice.

Remarcăm că sistemul administrativ diferă de la un stat la altul, deoarece acesta s-a format şi s-a dezvoltat fiind influenţat de un şir de diverşi factori culturali, economici, sociali, geografici, care au adus schimbări în organizarea administrativă a autorităţilor publice a teritoriului, a atribuţiilor, dar şi a modalităţilor de alegere, numire şi instruire a puterilor de stat.

În acest context, la etapa actuală, ţinînd cont de fenomenul europenizării administrative prin îmbinarea diferitor tehnici, valori, mecanisme şi forme de organizarea a sistemului administrativ, este important de a stabili totuşi care sunt acele elemente distincte, care deosebesc sistemul administraţiei publice centrale, dar şi locale a statelor europene. În rezultat stabilim că cunoaşterea sistemului administraţiei centrale a Greciei, dispune de un grad ridicat de actualitate, mai ales prin faptul că statul grec este un membru deplin al comunităţii europene, şi respectiv poate prelua cu uşurinţă şi implementa sau adapta la nivel naţional unele practici din sistemele administraţiei centrale din alte state, motiv pentru care considerăm absolut oportună efectuarea unei cercetări în domeniu, pentru a identifica trăsăturile distincte ale organizării şi funcţionării administraţiei centrale a Greciei, identificînd în acest fel caracterul specific al administraţiei respective, care a fost menţinut de-a lungul timpului şi care o deosebeşte de sistemul administraţiei centrale a altor ţări europene.

Gradul de cercetare al temei. Pentru efectuarea cercetării vizînd sistemul administraţiei publice centrale din Grecia, au fost analizate şi folosite opiniile autorilor ruşi, români şi autohtoni în domeniu, şi anume: Якушев А. В. [6], Duculescu Victor, Călinoiu Constanţa şi Duculescu Georgeta [3], Stănciulescu G. şi Androniceanu A. [4], Tofan Dana Apostol [5], Bârgău Mihail şi Gureu Valeriu [2], care ne-au ajutat să identificăm procedura de alegere a Preşedintelui şi formării Guvernului, atribuţiile acestora, dar şi importanţa Parlamentului în organizarea şi activitatea administraţiei publice centrale.

Alături de sursele doctrinare o contribuţie utilă a avut-o Constituţia Greciei [1], unde prin normele constituţionale au fost stabilite condiţiile, regulile şi prerogativele proprii fiecărei puteri, care reprezintă garantul unei activităţi eficiente a acestora.

Scopul și obiectivele cercetării. Scopul lucrării este de a identifica şi descrie organizarea şi activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale din Grecia, pentru realizarea căruia ne-am stabilit următoarele obiective:

- prezentarea dezvoltării constituţionale a Greciei;

- analiza sistemului constituţional actual al Republicii Elene;

- cercetarea modalităţii de alegere şi funcţionare a Parlamentului grec;

- identificarea locului şi rolului şefului statului în sistemul administrativ din Grecia;

- stabilirea importanţei Guvernul, în calitate de organ central al puterii executive greceşti.

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al lucrării. Investigaţia a necesitat utilizarea unei metodologii moderne, bazată pe principii teoretico-ştiinţifice, şi anume: metoda structural-funcţională, utilizată în analiza aspectului organizatoric, dar şi funcţional, al administraţiei publice centrale din Grecia, dar şi a structurii Guvernului şi Constituţiei actuale a Greciei; metoda istorico-evolutivă, a fost utilă în evoluţia constituţionalismului grecesc, cu identificarea perioadelor şi legilor constituţionale care au fost adoptate şi au funcţionat pe teritoriul Greciei; metoda deductivă, prin identificarea atribuţiilor proprii fiecărei autorităţi prezentate în această lucrarea; metoda sistemică, care a permis generalizarea informaţiei şi încadrarea ei într-un conţinut logic şi coerent.

Volumul şi structura lucrării. Lucrarea dată conţine un volum de 25 de pagini, şi este formată din introducere, două capitole, concluzii, bibliografie şi anexe.

Capitolul I, conţine unele aspecte evolutive ale apariţiei şi dezvoltării Constituţiei în Grecia, cu identificarea perioadelor şi caracteristicilor acestora în care au fost adoptate mai multe texte constituţionale, pînă la adoptarea actualei Constituţii (1975). De asemenea, în acest capitol ne-am referit la structura generală a Constituţiei Greciei, care este în vigoare astăzi, şi la modificările care i-au fost aduse din 1975 pînă în prezent.

În capitolul II, am prezentat nemijlocit principalele autorităţi ale administraţiei publice centrale: Preşedintele şi Guvernul, cu identificarea modalităţilor de alegere, constituire, a atribuţiilor specifice, dar am şi determinat rolul Parlamentului formarea şi desfăşurarea activităţii administraţiei de stat, şi raporturile dintre ele.