Sistemul Administrației Publice în Ungaria

CAPITOLUL I: SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE A UNGARIEI

Forma de stat a Ungariei este republica (în maghiară: köztársaság). Constituţia maghiară a fost modificată de mai multe ori, prima oară în anul 1949, însă schimbarea cea mai mare a fost în 1989. Preşedintele este ales odată la 5 ani, funcţia preşedintului este reprezentativă (simbolică), dar el desemnează premierul. Parlamentul iniţiază legi care trebuie să corespundă cu constituţia ungară, apoi preşedintele le aprobă. Toate aceste aspecte caracteristice sistemului administrativ constituţional al Ungariei, vor fi analizate de noi în acest capitol.

1.1 Autoritatea legislativă a Ungariei

Ungaria este o republică parlamentară, unde locul central printre autorităţile puterilor de stat îl ocupă Parlametul – Adunarea Naţională. Acestă autoritate exercită rolul de autoritate supremă reprezentativă şi legislativă a statului. Anume Adunarea Naţională este cea care: determină bazele politicii interne şi externe; alege preşedintele şi prim-ministrul; formează Curtea Constituţională, iar Preşedintele şi Guvernul sunt responsabili în faţa Adunării Naţionale. Acestea sunt funcţiile de bază ale Parlamentului Ungariei.

Adunarea Naţională este format dintr-o singură cameră, compusă dintr-un număr de 386 de deputaţi, care se aleg pentrtu un mandate de 4 ani. Pentru alegerea Adunării Naţionale este utilizată sitema cu 3 nivele majoritar - proporţională (combinată):

1. 176 deputaţi se aleg din pe circumscripţie unică;

2. 152 prin reprezentare proporţională în circumscipţii multiple;

3. 58 sunt aleşi pentru realizarea reprezentanţei proporţionale.

În acest sens, menţionăm că în circumscripţiile de membru propunerile trebuie să fie susţinute de cel putin 750 de votanţi, autentificaţi prin semnatură, care sunt ceruţi pentru nominalizare. În circumscripţiile regionale partidele pot face nominalizări pentru listele regionale. O listă regională poate fi concepută de un partid care a nominalizat deja un număr de candidaţi conform cu anexa acestui Act în cadrul circumscripţiilor unice din constituirea regională, dar cel puţin în două circumscripţii. O listă naţională poate fi stabilită de un partid care are liste în cel puţin 7 circumscripţii regionale. Un candidat într-o circumscripţie va deveni membru al parlamentului în prima rundă a alegerilor, dacă obţine mai mult de jumatate din voturile validate, voturi ale unui număr mai mare de jumatate al votanţilor din circumscripţia respective. Fiecare votant poate să îşi stabilească votul pentru propriul candidat. Dacă în timpul primei runde electorale mai mult de jumătate din numărul votanţilor dintr-o circumscripţie nu votează, atunci se organizează o a două rundă. Unul şi acelaşi candidat poate participa concomitent cu înaintarea candidaturii la toate cele trei nivele de alegere, şi dacă acesta este ales în Parlament în urma primului nivel, atunci el este exclus de pe lista de partid, iar locului lui este ocupat de următorul candidat de pe listă.

După ce Adunarea Naţională a fost formată, deputaţii aleg din rîndurile lor preşedintele adunării, vicepreşedintele şi secretarul. De asemenea formează comisii de specialitate în cadrul cărora deputaţii activează cînd nu sunt în şedinţa. Activitatea parlamentului ca şi în cazul Republicii Moldova decurge în 2 sesiuni: prima începe la data de 1 februarie şi se finisează la 15 iunie, iar cea de-a doua începe la data de 1 septembrie şi se încheie la 15 decembrie. În decursul unei sesiuni, preşedintele republicii are dreptul să amîne o sedinţă a Adunării Naţionale, dar pe o perioadă nu mai mare de 30 de zile.

Printre prerogativele Adunării Naţionale mai evidenţiem:

- adoptă Constituţia şi legile şi programul de activitate al Guvernului;

- stabileşte planul social-economic al dezvoltării ţării;

- declară starea de urgenţă şi hotărăşte în problemele războiului şi păcii;

- dizolvă autoritatea deliberativă locală, dacă activitatea acestuia contravine constituţiei (la propunerea guvernului, cu avizul Curţii Constituţionale);

- declară amnistie; adoptă hotărîri privind modificarea hotarelor administrative şi denumirile unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi declară referendum (2/3 din numărul deputaţilor prezenţi).

Parlamentul Ungariei poate fi dizolvat de preşedinte în două cazuri: neaprobarea în termen de 40 de zile a candidatului propus de preşedinte pentru funcţia de prim-ministru, dacă au încetat atribuţiile Guvernului precedent, dar şi în cazul în care Adunarea Naţională de o singură legislatură pe parcursul unui an a adoptat de 4 ori vot de neîncredere Guvernului, fie se poate autodizolva. În acest sens, stabilim, că pînă la dizolvarea înainte de termen a parlamentului, preşedintele este obligat să se consulte cu prim-ministrul, preşedintele Adunării Naţionale, liderii fracţiunilor parlamentare şi a grupurilor de deputaţi. În caz, de dizolvare, alegerile noi în noul Parlament se stabilesc şi se desfăşoară pe parcursul a trei luni, iar dacă în ţară au fost introduse stărea de urgenţă, de asediu sau de război, prerogativele Adunării Naţionale se prelungesc pînă la înlăturarea condiţiilor respective.

Evidenţiem de asemenea, că deputaţii Adunării Naţionale reprezintă întreg poporul şi au un mandat liber, adică nu sunt obligaţi să îndeplinească voinţa celor care i-au votat (de exemplu, în regiuni). Ei dispun de imunitate şi nu poartă răspundere pentru opiniile exprimate în Parlament.