Șomajul - Dezechilibru al Pieței Muncii în Județul Cluj

Introducere

Dezvoltarea economică a unei ţări sau regiuni este în corelaţie cu mai mulţi factori: resurse naturale, informaţionale, resurse umane. Din cele mai vechi timpuri, la baza dezvoltării societătii, a stat omul. Astfel, prin vânzarea celei mai importante resurse pe care o deţine (munca – fizică sau intelectuală), omul, şi implicit munca pe care o oferă, reprezintă factorul principal de dezvoltare economică. Însă, în cadrul unei economii de piaţă nu există ocupare deplină; nu toate persoanele reuşesc să se încadreze în muncă (fie din cauza calificării sau pur şi simplu nu există locuri de muncă suficiente). Dezvoltarea economică este în strânsă legătură cu ocuparea, iar apariţia şomajului indică existenţa unui dezechilibru în economie determinat de necorelarea ofertei de muncă (munca propriu-zisă oferită de oameni) cu cererea de muncă (locurile de muncă existente pe piaţă).

Lucrarea de faţă, stucturată pe patru capitole, încearca să prezinte fenomenul macroeconomic denumit şomaj la nivelul judeţului Cluj, precum şi factorii care determină acest dezechilibru. Şomajul afectează piaţa muncii din Cluj, fiind prezent în cadrul oricărei economii de piaţă.

Primul capitol al lucrării redă o prezentare a judeţului Cluj, a populaţiei existente, a economiei şi a investiţiilor care au dus la dezvoltarea treptată a celui mai important judeţ, din punct de vedere economic, din Transilvania.

Cel de-al doilea capitol prezintă piaţa forţei de muncă la nivelul judeţului Cluj şi evoluţia principalilor factori din cadrul acesteia începând cu anul 2000.

Al treilea capitol al lucrării abordează dezechlibrul existent pe piaţa muncii – şomajul în judeţul Cluj. Este prezentată evoluţia acestui fenomen, precum şi durata şomajului şi implicaţiile acestuia; persoanele şomere sunt clasificate în funcţie de diferite criterii (vârstă, sex, categorii de beneficii, mediu de provenienţă).

Ultimul capitol prezintă măsurile active întreprinse de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă din Cluj în ultimii trei ani, în vederea integrării pesoanelor şomere în muncă.

În urma analizării datelor din cele patru capitole care compun lucrarea de faţă, la sfarşit sunt redate concluziile.

Capitolul I

Judeţul Cluj - prezentare generală şi importanţǎ economicǎ

1.1. Elemente de ordin geografic şi administrativ

Judeţul Cluj este aşezat în partea central-vesticǎ a României, în centrul Transilvaniei, o regiune de o importanţǎ istoricǎ majorǎ, fiind al 13-lea judeţ ca mǎrime din ţarǎ. Se învecineazǎ cu 6 judeţe: Sǎlaj, Maramureş, Bistriţa-Nǎsaud, Mureş, Alba şi Bihor, facând parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest.

Acest judeţ are o suprafaţǎ de 6.674 km², reprezentând 2.8% din teritoriul României. Cu privire la formele de relief existente, în partea de sud-vest se întind Munţii Apuseni (cu înǎlţimi de pânǎ la 1800 m), restul fiind câmpie şi deal. Datoritǎ diversitǎţii formelor de relief, judeţul are un potenţial turistic dezvoltat, luând în considerare şi poziţia favorabilǎ de care se bucurǎ: deschidere spre partea de vest a Europei. Gradul de urbanizare este de aproximativ 67.0%, situându-se peste media de 53.1% existentă la nivelul Regiunii Nord-Vest şi peste media înregistrată la nivel naţional (la nivel naţional, gradul de urbanizare -anul 2007- era de 54.9%).

Judeţul Cluj are 5 municipii, un oraş (Huedin) şi 74 de comune. Cele cinci municipii sunt: Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Turda şi Câmpia Turzii. Reşedinţa administrativǎ a judeţului este reprezentatǎ de municipiul Cluj-Napoca.

Populaţia municipiului Cluj-Napoca este de 317.953 locuitori, reprezentând 44.16% din populaţia totalǎ a judeţului şi aproximativ 65% din populaţia urbanǎ. Fiind o aşezare antică, municipiul are la bază vechiul oraş din timpul ocupaţiei romane, Napoca, de unde a şi preluat numele. De asemenea, el reprezintǎ un important centru cultural şi economic al României. Astfel, existǎ 12 instituţii superioare în municipiu, dintre care 5 sunt de stat, iar 7 private. Numǎrul mare de facultǎţi concentrate la nivelul acestui centru cultural reprezintǎ un factor de atracţie pentru numeroşi studenţi, creându-se astfel o piaţǎ a forţei de muncǎ calificatǎ în a presta servicii în toate domeniile de activitate. Potenţialul economic dezvoltat se datoreazǎ surselor locale şi investiţilor din exterior, dar şi poziţiei geografice extrem de favorabile, situându-se la răscrucea unor rute comerciale importante şi creând o legǎturǎ între Europa central-vestică şi Europa de Est.

Eterogenitatea cadrului natural se remarcă printr-un peisaj pitoresc la care se adaugă vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul ţării noastre, numeroase monumente de artă, elemente etnografice şi folclorice originale care fac din judeţul Cluj un centru de mare atractivitate turistică pe plan intern şi internaţional.