Standardele Deontologice ale Funcționarilor Publici

I. INTRODUCERE

În introducerea proiectului nostru vom evidenţia, în primul rând, modalitatea de abordare a acestuia, gândită de noi sub forma unei cercetari în urma căreia sperăm să evidenţiem, bazându-ne pe o analiza obiectivă, cum se reflectă în practică, prevederile deontologice cuprinse în Statutul Funcţionarilor Publici dar şi în Codul de Conduită. De asemenea un punct important al proiectului nostru îl reprezintă şi redarea principalelor caracteristici ale celor două acte normative de maximă importanţă pentru conduita funcţionarilor publici dar şi analiza principalelor prevederi pe care acestea le conţin.

În realizarea proiectului nostru se impune să conturăm şi câteva obiective pe care urmează să le atingem.

Vom începe cu prezentarea unui mic istoric al celor două documente, în care se vor regăsi aspecte ce ţin atât de data apariţiei cât şi a importanţei prevederilor cuprinse în Statut şi în Codul de Conduită.

În continuare, vom realiza distincţia între cele două documente a căror caracter se distinge clar prin faptul că în Statut, pe lângă prevederile referitoare la conduita funcţionarilor sunt inserate şi elemente generale cu privire la drepturile şi obligaţiile acestora, mai precis se pune accent pe raporturile juridice care au loc între funcţionarii publici şi autorităţile administraţiei publice locale sau centrale şi care sunt denumite raporturi de serviciu. Se impune aşadar sublinierea acestei distincţii şi axarea apoi strict asupra prevederilor cuprinse în cele două documente.

Pentru mai buna conturare a acestei distincţii, în conţinutul proiectului vom realiza nişte comentarii amănunţite a prevederilor cuprinse în cele două documente de o reală importanţă pentru tematica noastră. Această analiză amănunţită a prevederilor este importantă nu numai pentru evidenţierea distincţiilor între aspectele conţinute de Statutul Funcţionarilor Publici şi cele ale Codului de Conduită dar şi pentru familiarizarea cu aceste prevederi legislative şi stabilirea coordonatelor între pura teoretizare a acestora şi aplicarea lor concretă.

Un alt obiectiv al cercetarii noastre, menţionat şi în paragrafele anterioare, se bazează pe fundamentul real în care membrii echipei, pe baza cercetării, fie directă în instituţii publice specifice fie indirectă, consultând articole din presa, studii de caz, cărţi de specialitate, vor observa modul de aplicare efectiv a prevederilor deontologice cuprinse în cele două documente.

Observarea aplicării prevederilor din Statut se poate baza şi pe lecturarea unor acte specifice, a unor studii de specialitate, articole din presă care evidenţiază comportamentul funcţionarilor publici.

Rezumând toate aceste idei putem spune că obiectivul major pe care ne propunem să-l atingem prin prezenta lucrare este să expunem într-o manieră clară şi realistă prevederile deontologice descrise în cele două legi şi modul în care ele sunt aplicate de funcţionarii din administraţia publică românească.

II. Abordare şi metodologie

Referatul va fi abordat, aşadar, din prisma unei metodologii ce vizează o analiză comparativă între prevederile deontologice cuprinse în documentele sus-enumerate şi care sunt importante dar şi relevante atât pentru studiul comportamentului funcţionarilor publici cât şi a drepturilor şi îndatoririlor acestora, şi modul în care ele se aplică în practică. Mai exact în ce masură funcţionarii care lucrează în administraţia publică respectă prevederile cuprinse în Legea 188/1999, ce face referire la Statutul funcţionarilor publici, luând în considerare şi conţinutul stabilit în Codul de Conduită al acestora.

Ne propunem prin întocmirea acestui proiect să redăm printr-o viziune realistă şi bazată pe documente dar şi situaţii concrete (gen observarea directă a comportamentului funcţionarilor prin interacţiunea directă cu aceştia, în cadrul unor anumite instituţii publice) elemente ce ţin de conduita funcţionarilor publici. Pentru sublinierea acestui aspect vom face referire şi la perioada în care studenţii au efectuat un stagiu de practică în cadrul instituţiilor în care au fost repartizaţi de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. Perioada de practică a fost un bun prilej pentru noi, studenţii de a interacţiona cu angajaţii instituţiilor respective, şi de aceea, pe baza prevederilor din Lege şi Cod, la care se vor adăuga şi părerile noastre subiective formate în urma colaborării cu aceştia vom putea contura o scurtă analiză care să reflecte în ce măsură conduita acestora se armonizează sau corespunde cu cea impusă de Cod.

Pentru ca proiectul nostru să se încadreze în liniile unei analize cât mai obiective şi realiste vom ţine cont în primul rând, în realizarea lui de principalele aspecte prevăzute de Legea 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici şi de Codul de Conduită al funcţionarilor publici.

2.1. Definirea conceptelor utilizate

În continuare vom defini conceptele şi noţiunile în sensul în care intenţionăm să le utilizam în prezenta lucrare:

Abatere - orice îndepărtare de la o regulă, normă de conduită sau direcţie prestabilită.

Abatere administrativă - fapta ilicită a persoanei care încalcă normele de procedură, comite fapte sau emite acte administrative neconforme cu normele dreptului administrativ.

Abatere disciplinară - forma de abatere administrativă manifestată prin fapta ilicită comisă de către o persoană care are calitatea de salariat în legătură cu sarcinile sale de serviciu. Abaterile disciplinare sunt sancţionate în funcţie de gravitatea lor (măsura în care afectează instituţia) şi caracterul repetat al faptelor.

Abuz de drept - forma ilicită de exercitare a unui drept subiectiv de către o persoană, având ca scop prejudicierea intereselor altor persoane.

Abuzul de putere - reprezintă fapta persoanei care a fost investită cu o funcţie publică, dar a fost folosită dincolo de limitele stabilite prin actul de investitură. Actul unei autorităţi sau instituţiilor publice prin care încalcă competenţa, ori regulile de funcţionare stabilite prin lege.

Acord - act administrativ prin care se exprimă manifestarea unilaterală de voinţă a mai multor autorităţi publice de a se asocia, de a colabora sau de a coopera în scopul realizării unui obiectiv de interes comun.

Actul administrativ - manifestarea unilaterală de voinţă a unei autorităţi a administraţiei publice cu scopul de a naşte, modifica sau stinge raporturi juridice în regim de putere publică. Actele administrative pot avea caracter intern, produc efecte în interiorul instituţiilor sistemelor administrative sau extern, produc efecte în afara sistemului.

Act normativ - actul emis sau adoptat de o autoritate publică, cu aplicabilitate generală.

Administraţia publică - folosirea teoriilor şi proceselor manageriale, politice şi juridice în vederea realizării mandatelor guvernării legislative, executive şi judecătoreşti, pentru a asigura reglementările şi serviciile pentru societate în ansamblu, cât şi pentru segmentele acesteia.

Angajament – actul prin care se constituie o anumită obligaţie în raport cu terţii, ansamblul obligaţiilor contractate care nu au fost încă executate; actul prin care o autoritate publică creează sau constată o obligaţie ce urmează a se stinge prin plata ulterior încheierii actului.

Aprobare – este o condiţie de valabilitate a actului administrativ atunci când legea prevede confirmarea lui de către o autoritate publică ierarhic superioară.