Extras din proiect
INTRODUCERE : Portretul actual al comunei
Dezvoltarea durabilă se realizează atunci când se răspunde nevoilor generaţiei actuale, fără a fi ameninţate cele ale generaţiilor viitoare, deoarece avem, cu toţii, dreptul la un nivel de trai ridicat.
Dezvoltarea durabilă susţine o viziune despre progres care integrează atât nevoile imediate, cât şi cele pe termen lung, şi care se adresează sectoarelor economic, social şi de mediu - ca inseparabile şi interdependente. Astfel, dezvoltarea durabilă asigură creşterea economică, dar acordă în egală măsură atenţie sectorului social şi protecţiei mediului, ca ingrediente esenţiale ale unei societăţi sănătoase şi echilibrate. Nu în ultimul rând, atunci când vorbim despre planificarea dezvoltării durabile, este necesar ca toate cele trei sectoare (economic, social şi de mediu) să fie luate în considerare, în aceeaşi măsură.
Resursele locale pe care se poate sprijini o comunitate în realizarea şi aplicarea unei strategii pot fi structurate în patru categorii:
• capitalul fizic: cladiri, drumuri, reţele etc.;
• capitalul uman: cunostinţe, abilităţi, capacităţi, creativitate;
• capitalul natural: sol, aer, apa, flora, fauna etc.;
• capitalul social: structuri de administrare şi luare a deciziilor, comunitatea şi participarea acesteia la luarea deciziilor, cultură.
Dezvoltarea durabilă a spaţiului rural, în strânsa legătură cu dezvoltarea durabilă a agriculturii, presupune existenţa unor mecanisme, care privesc:
• favorizarea propagării comunicării şi difuzării ideilor privind mijloacele de modernizare a agriculturii şi a vieţii întregii comunităţi rurale;
• mobilizarea şi investirea capitalurilor disponibile în cadrul comunităţii rurale, orientate spre investiţii productive în agricultură şi în agroindustriile din centrele rurale, facilitând astfel mişcarea capitalurilor între comunitatea rurală şi alte părţi ale ţării;
• facilitarea accesului comunităţii rurale la utilizarea creditului şi la procesele de comercializare, care să permită transferul de energii umane şi materiale, precum şi schimbul de bunuri şi de servicii în interiorul comunităţii rurale şi între aceasta şi lumea exterioară;
• mobilizarea resurselor umane ale comunităţii rurale, furnizarea structurilor necesare constituirii de grupuri şi utilizarea de animatori locali, dotarea populaţiei cu mijloacele necesare pentru a se exprima în afacerile locale şi naţionale şi încurajarea participării sale active la dezvoltare.
Trebuie menţionat faptul că, deşi comunităţile rurale nu sunt favorizate atunci când discutăm de accesul la informaţie, de mobilitate sau de resurse financiare, zona rurală deţine atu-ul unor comunităţi coezive.
Acestea se pot mobiliza mai uşor, cetăţenii au sentimentul de apartenenţă la comunitate şi sunt dispuşi să sprijine dezvoltarea acesteia mai mult decât în zonele urbane.
Cercetarea de teren a fost realizată prin intermediul chestionarelor şi interviurilor.
Chestionarul, cuprinzând 25 de întrebări, a fost completat, cu ajutorul operatorilor de teren, de 100 de persoane. Eşantionul a fost selectat cu un pas statistic de eşationare, pe baza listelor electorale.
Cercetarea a înregistrat opiniile şi atitudinile populaţiei din comuna Bodeşti, judeţul Neamţ cu privire la:
• Satisfacţia faţă de viaţa şi serviciile publice locale;
• Condiţii de viaţă şi migraţie;
• Încredere în instituţii şi participare cetăţenească;
• Percepţia schimbărilor şi a potenţialului de dezvoltare al comunei.
Comuna Bodeşti este o mare şi frumoasă aşezare, cu gospodării întemeiate şi bine îngrijite, aşezată la distanţă de 20 km de Munincipiul Piatra Neamţ, în depresiunea Cracău-Bistriţa, străbătută de drumul naţional 15 C Piatra Neamţ - Târgu-Neamţ.
Comuna se compune din 4 sate:
• Bodeşti
• Bodeştii de Jos
• Oşlobeni
Vecini:
• N comunele Petricani şi Tibucani;
• E comuna Ştefan cel Mare;
• N-V comunele Grumăzeşti, Bălţăteşti, Crăcăoani;
• S comuna Dobreni
CAPITOLUL I. Prezentarea potenţialului economic, natural şi uman
1.1. Caracteristici generale
1.1.1 Scurt istoric
Localitatea Bodeşti este aşezată mai sus, în apropierea Ozanei, fiind străbătută de şoseaua naţională care leagă oraşul Piatra Neamţ de oraşul Târgu Neamţ.
În legătură cu înfiinţarea acestui sat există o legendă care circulă şi, se spune că patru familii: Cosma Hudiceanu, Leon Lunca, Vasile Ilisoaie si Trifan Catana fugind din Ardeal ( probabil din cauza persecuţiilor religioase), s-au oprit prin aceste locuri şi au intemeiat gospodării, punând astfel temelie unei noi aşezări. Pe atunci ţinutul acesta era împădurit, locuitorii tăind copaci şi croindu-şi poieni. Locul unde s-a aşezat Vasile Ilisoaie s-a numit “ Poiana lui Ilisei”.
Mai târziu au venit din Ardeal şi locuitori unguri care s-au aşezat prin aceste parti. În sat se gasesc şi azi locuitori care îşi păstrează numele de obârşie, dovedind că sunt urmaşii celor care au venit din Ardeal. Cu timpul, urmaşii acestor emigranţi au invăţat limba română, păstrând atât limba cât şi religia lor.Se presupune că numele de “Bodeşti” ar fi luat de la o familie “ Bodescu” care are moşii prin aceste părti, nume care îl au mulţi locuitori din sat.
1.1.2 Asezare geografica
Bodesti este o localitate din judeţul Neamţ, regiunea Moldova, România.Asezarea este situata în nordul judeţului Neamţ, în vestul regiunii istorice Moldova, şi în nord-estul României. Localitatea este situata la o altitudine medie de 365 m, in apropiarea raului Ozana, un afluent al Moldovei, care se varsă în râul Siret. Prin aşezarea sa, oraşul se află, de asemenea, la intrarea în Depresiunea Neamţului, la poalele Culmii Pleşu, Vârful Vânători (624 m). Aşezarea este străbătută de şoseaua naţională care leagă oraşul Piatra Neamţ de oraşul Târgu Neamţ.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Stategia de Dezvoltare Durabila a Comunei Bodesti.doc