Stătutul funcției publice în unele țări din UE

INTRODUCERE

In lucrarea elaborata se vorbeste despre statutul functiei publice in tari ale U.E

Lucrarea este structurata pe 3 capitole si anume:

1.Structurile administratiei publice ;

2.Functia publica in tari ale U.E-Analiza comparativa ;

3.Functia publica in marile puteri ale U.E ;

Integrarea în Uniunea Europeană presupune un ansamblu de schimbări în statutul funcţiei publice al ţărilor candidate, toate aceste ţări trebuie să-şi modifice legislaţia, structurile organizaţionale şi practicile în materie de formare profesională în domeniu.

Din punct de vedere al modului de reflectare la nivel constituţional a administraţiei publice, distingem trei sisteme de reglementare juridică a funcţiei publice:

1.Reglementarea generală prin Constituţie a unor principii de bază fără stabilirea altor dispoziţii referitoare la funcţia publică (egalitatea de acces la funcţia publică, atribuţia de a numi funcţionari).

2.Cuprinderea în Constituţie a unor dispoziţii speciale privind funcţia publică care îi conferă o anumită fizionomie, şi îi conturează cadrul juridic de reglementare.

3.Stabilirea exhaustivă şi detaliată în Constituţie a regimului juridic al funcţiei publice.

Modernizarea funcţiei publice reprezintă un criteriu important pentru Comisia Europeană în evaluarea performanţelor ţărilor candidate la integrarea în structurile europene.

Comisia Europeană, nu numai că examinează legislaţia elaborată de ţările candidate din punctul de vedere al compatibilităţii acesteia cu normele comunitare, dar examinează şi capacitatea ţărilor respective de a pune în aplicare politicile comune şi de a respecta dreptul comunitar.

Capitolul 1.Structurile administratiei publice

Prin structura,in limba franceza de specialitate,se intelege ,,dispunerea partilor care formeaza un intreg (sau un tot)’’ adica aranjarea elementelor ce compun intregul sau pozitia lor fata de ansamblu.

Notiunea de structura este foarte apropiata de notiunea de ,,forme’’ ca si de cea de ,,organizare’’ prin aceasta din urma ea desemnand ,,un ansamblu format din parti diferite care coopereaza’’.

Exista opinia,in doctrina noastra,conform careia prin structura se poate intelege ,,atat modul in care sunt ordonate elemenetele unui sistem cat si relatiile ce se stabilesc intre acestea in procesul realizarii functiilor sistemului respectiv .

Putem remarca,in acelasi timp,ca structura nu va fi identica pentru toate autoritatile administratiei publice,deoarece ea este determinat de obiectivele mari,care pot fi diferite,in functie de sarcinile pe care urmeaza sa le primeasca,politico-administrative,economice sau social-culturale ori stiintifice.

In acelasi cadru,institutiile administrative care realizeaza sarcini generale vor avea,in general,o structura de acelasi tip,foarte asemanatoare unele cu altele.

In schimb,institutiile administrative care realizeaza sarcinile tehnice,de specialitate,vor avea o structura deosebita pentru fiecare specialitate in parte,de fapt o structura individuala.

Pentru stiinta administratiei,notiunea de structura este cel mai adesea echivalenta cu cea de organizare,desigur,in masura in care prin organizare se are in vedere constituirea (infiintarea) unui organ (autoritate) al administratiei publice din diferite elemente componente.Ca atare,uneori aceste doua notiuni structura si organizare,vor fi folosite impreuna,pe cand cea de structura organizatorica numai pentru a indica organizarea interna a unei autoritati (organ) a administrtiei publice.

Intregul ansamblu al autoritatilor administratiei publice,cu multitudinea sa de diviziuni si subdiviziuni,administratie publica centrala,administratie publica teritoriala de stat,administratia locala,a colectivitatilor locale,administratia generala si administratia specializata,realizeaza,in final,o unitate a administratiei publice romanesti.Unitatea este asigurata,mai intai,prin forma statului roman,de stat ,,unitar si indivizibil’’ si apoi de conducereasa generala de catre o singura autoritate centrala,Guvernul Romaniei,conform art.102 din Constitutia Romaniei.

In acest cadru,este de mentionat ca in doctrina romaneasca exista opinii diferite cu privire la modul de organizare a administratiei publice.Astfel,sunt autori ca de pilda Alexandru Negoita,Ioan Alexandru si Mircea Preda care vorbesc despre organizarea administratiei publice romanesti ,,intr-un sistem’’ pe cand Antonie Iorgovan sustine ca ,,in nici un caz nu poate fi vorba de un sistem’’ intrucat ,,sistemul presupune ierarhie”.

Potrivit actualelor dispozitii constitutionale,administratia publica romaneasca este construita intr-o sistemica multipolara cu regimuri juridice diferite si in raporturi de natura administrative in mod corespunzatir modificate.Ea desemneaza,astfel, mai bine realitatea constitutionala a administratiei publice.De altfel,un punct de vedere asemanator este deja exprimat in literatura de specialitate romaneasca,ca si in ce straina,unde se foloseste terminologia de ,,structura’’ si cea de ,,ansamblu de structuri’’ pentru a desemna administratia publica ca o entitate .