Statutul Primarului in Romania

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Statutul Primarului in Romania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conducător ştiinţific: Lector, Doctor Ana Maria Bercu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Stiinta Administratiei

Cuprins

CUPRINS
I. Consideraţii generale 2/3
II. Componente ale administraţiei publice locale 4/8
1. Primarul:
a) alegerea primarului;
b) mandatul primarului;
c) atribuţiile primarului:
- în calitate de reprezentant al statului;
- în calitate de sef al administraţiei publice locale;
- atribuţiile exercitate de primar în legatură cu consiliul local;
III. Actele primarului 8
IV. Raspunderea primarului 9
V. Încetarea mandatului primarului 10
VI. Incompabilitate 11
VII. Protecţia legală a primarului în calitatea sa de ales local 12
VIII. Principiul eligibilitaţii administraţiei publice locale 13
IX. Bibliografie 14

Extras din document

CONSIDERAŢII GENERALE

În ţara noastră ,funcţia de primar a fost reglementată pentru prima dată ,prin art.83 din Legea Comunelor nr.394/1864 potrivit căreia primarul comunei,se alege de alegătorii comunei împreuna cu membrii consiliului şi se aprobă de prefect. Prin legea din 1874 primarul comunelor rurale nu este ales, ci numit direct de la Guvern.

Reglementări cu privire la funcţia de primar a cuprins şi Legea pentru unificare administrativă din 1925 ,Legea pentru organizarea administraţiei locale din 1929 precum şi art.10-18 din Legea administrativă din 14 august 1938. Indiferent de modul cum este numit sau ales ,primarul are pentru perioada mandatului său, calitatea de functionar public.

Comunele, oraşele şi sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar, iar municipiul Bucureşti are un primar general. Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti sunt în relaţii de subordonare fată de primarul general al Municipiului Bucureşti.

Primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice locale care îndeplineşte în acelaşi timp şi rolul de reprezentant al statului în relaţiile cu perosane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie, în unitatea administrativ teritorială în care a fost ales.

Primarii sunt aleşi prin vot universal ,egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţeni. Potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate . Propunerile de candidaţi pentru funcţia de primar ,se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la comisiile electorale cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Centralizarea rezultatelor votării se face de biroul electoral de circumscripţie .Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte această majoritate se organizează al doilea tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidaţii situaţi pe primele două locuri şi va fi ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. În situaţia parităţii de voturi a cel puţin doi candidaţi, pentru funcţia de primar, se declară balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri în termen de două săptămâni. La aceste alegeri vor participa numai candidaţii care s-au aflat în situaţie de balotaj.

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de consiliu, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna, oraşul sau subdiviziunea administrativ - teritorială. Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucureşti se face de către un judecător desemnat de preşedintele Tribunalului Municipiului Bucureşti. Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute mai sus. Rezultatul validării se prezintă în şedinţa de constituire a Consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător sau un delegat al prefectului. În caz de invalidare a mandatului primarului, se organizează alegeri în termen de cel mult 45 de zile de la data invalidării, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Primarul depune în faţa Consiliului local următorul jurământ în limba română: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, judeţului). Aşa să-mi ajute Dumnezeu”. Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa. În situaţii deosebite, jurământul se poate depune şi în faţa preşedintelui instanţei judecătoreşti care a validat alegerea primarului.

Semnul distinctiv al primarului este o eşarfa ,al cărei model se stabileşte prin hotărârea Guvernului. Purtarea eşarfei este obligatorie la solemnităţi ,recepţii ,ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor. După depunerea jurământului în cadrul unei ceremonii publice ,primarului i se înmânează legitimaţia ,care va fi semnată de preşedintele de şedinţă ,un alt semn distinctiv al calităţii de primar,pe care are dreptul să îl poarte ,potrivit legii pe întreaga durată a mandatului.

COMPONENTE ALE SISTEMULUI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

PRIMARUL

Coroborând articolul 21 cu articolele cuprinse în capitolul III din Legea nr. 215/2001, desprindem concluzia că primarul reprezintă autoritatea administraţiei publice cu caracter executiv. Legea română a administraţiei publice locale, ca şi legea anterioară, consacră un dublu statut al primarului: autoritatea care reprezintă colectivitatea teritorială care l-a ales, sau, într-o formulă consacrată în limbajul juridic francez "agent al colectivităţii teritoriale"; autoritate ce reprezinta puterea statala la nivelul auturitatilor administrativ-teritoriale, sau în acelaşi limbaj, "agent al statului" la nivelul comunei, oraşului (municipiului).

Considerăm că înţelegerea completă a statutului juridic al primarului, în acord cu principiul autonomiei locale, impune stabilirea unui raport între consiliile locale şi primari, astfel încât aceste autorităţi să fie pe deplin compatibilie şi să contribuie, împreună, la soluţionarea problemelor de interes local. Este cunoscut faptul că în istoria post-decembristă s-au înregistrat situaţii conf1ictuale de notorietate, cum ar fi cea dintre fostul Consiliu General al municipiului Bucureşti şi fostul Primar General al Capitalei, care au paralizat efectiv activitatea la nivelul Capitalei, printr-o situaţie litigioasă interminabilă care s-a dus nu numai în plan politic, ci şi în plan juridic, cele două autorităţi atacându-şi reciproc actele administrative pe care le emiteau în faţa instanţei de contencios administrativ. Într-un asemenea context, Curtea Constituţională a şi adoptat o decizie prin care statuează că este de neacceptat ca aceste autorităţi publice să-şi atace una alteia actele în faţa instanţei de contencios administrativ (decizia nr 35612002).

Fisiere in arhiva (1):

  • Statutul Primarului in Romania.doc

Alte informatii

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Specializare: Administratie Publică