Studiu aplicativ privind eficientizarea activității la Primăria Municipiului Iași

CAP.I. Organizarea şi funcţionalitatea Primăriei Municipiului Iaşi. Premise şi factori de impact

1.1. Cadrul general de înfiinţare şi organizare

Municipiul Iaşi este reşedinţa judeţului Iaşi şi principalul centru urban din nord-estul Romăniei. Iaşul a fost capitala Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 şi 1862 şi capitala Romăniei între 1916-1918.

Astăzi Iaşul este cel mai important centru social, economic şi cultural al Moldovei, remarcându-se prin trecutul lui care se amestecă remarcabil cu prezentul. Vechile clădiri, acoperite de patina timpurilor se îmbină armonios cu noile construcţii, oraşul cunoscând o dezvoltare puternică datorită învăţământului şi economiei locale.

Documentul care atestă înfiinţarea Primăriei municipiului Iaşi este Legea comunală din 1864, votată de Adunarea Generală a României (Parlamentul) în ziua de 9 martie 1864 şi promulgată sub nr. 394 de către Alexandru Ioan Cuza la data de 31 martie 1864. Astfel, un nou capitol se deschidea în istoria administraţiei comunale moderne prin înfiinţarea Primăriei. Primul primar al Iaşului a fost Dimitrie Guşti care a condus municipiul în cinci mandate, de numele său fiind legate multe din realizarile edilitare ale acelor vremuri.

Actualul sediu al primăriei este fostul Palat Roznovanu, situat în inima Iaşului, în apropierea celor mai semnificative monumente ale oraşului. Clădirea impresionantă prin somptuozitate şi fastul interioarelor, a fost construită în deceniile , sec. XVIII-lea şi restaurată între 1830 - 1833 de către cunoscutul arhitect Johan FREYWALD, cel care a proiectat şi Catedrala Mitropolitană.

Între anii 1892 - 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca reşedinţă temporară a familiei regale, o parte din spaţiu fiind alocat autorităţilor locale. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales în Primul Război Mondial, între 1916 - 1918 când a gazduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucureşti. În încăperea în care se află acum Cabinetul Primarului îşi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar în actuala Sala de şedinte a Consiliului Local s-a întrunit în 1918 Consiliul de Razboi al Romaniei. În deceniile 2-4 ale secolului nostru, Palatul cunoaşte din nou stralucirea vieţii mondene de altădată, pentru ca, din 1944 să devină sediul Comitetului Orăşenesc de Partid şi din 1970 sediul Primăriei Oraşului.

Administraţia publică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizării serviciilor publice, eligibilitătii autoritătilor administratiei publice locale şi consultarea cetăţenilor în probleme de interes local.

Primăria municipiului Iaşi este organizată şi funcţionează ca autoritate a administraţiei publice locale.

Primăria ca o structură funcţională cu activitate permanentă este constituită din primar, viceprimar, secretar şi aparatul propriu al consiliului local şi duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii.

Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Iaşi este organizat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală.

Primăria municipiului Iaşi contribuie la asigurarea realizării în judeţ a strategiei şi obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare. Principalele obiective decurg din sarcinile pe care le au departamentele din cadrul intituţiei.

1.2. Individualizarea misiunii şi obiectului de activitate

Misiunea acestei instituţii include oferirea de servicii publice de calitate în domeniul administraţie publice locale. Primaria Municipiului Iaşi, ca membră a Asociaţiei Muncipalităţilor din România are ca viziune satisfacţia permanentă a clienţilor (persoane fizice şi juridice), a angajaţilor, apreciaţi ca şi colaboratori şi a societăţii civile, urmărind să devină un lider regional şi naţional.

Obiectul de activitate al administraţiei publice locale îl reprezintă soluţionarea problemelor colectivităţii locale şi administrarea patrimoniului local cu respectarea legilor, având o competenţă generală, dar şi una teritorială.

În acest sens poate adopta hotărâri în toate domeniile de interes local, precum:

- organizarea elaborării, administrării şi execuţiei bugetului local;

- înfiinţarea de activităţi eeonomice;

- de apărare a drepturilor omului;

- efectuarea de investiţii şi executarea de lucrări publice.

O trăsătură a instituţiilor publice este cea legată de caracteristicile bunurilor produse de către acestea şi modul de valorificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a acestora de către beneficiari.

Din acest punct de vedere se poate spune că instituţiile publice produc bunuri publice care se distribuie, de regulă, în mod gratuit (preţul este zero), urmărindu-se satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor, sau la preţuri accesibile consumatorilor.