Cuprins
- 1. Organizarea şi funcţionalitatea unei instituţii publice. Premise şi factori de impact 3
- 1.1 Cadrul general de înfiinţare şi organizare al Primăriei Adjud, judeţul Vrancea 3
- 1.2 Individualizarea misiunii şi obiectului de activitate în Primăria Municipiului Adjud, judeţul Vrancea 6
- 1.3 Prezentarea obiectivelor şi activităţilor instituţiei publice 7
- 1.4 Prezentarea structurii organizatorice şi indicarea fluxului informational 9
- 1.5 Evidenţierea relaţii interinstituţionale externe 15
- 1.6 Structura personalului (organizare pe compartimente/birouri/servicii, funcţii ocupate) 18
- 1.7. Analiza fluxului documentelor în cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Adjud 20
- 1.8 Analiza situaţiei financiare (bugetul de venituri şi cheltuieli, mod de finanţare, fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de indicatori etc.) 21
- 2. Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a celui instituţional pe exemplul Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Adjud 25
- 2.1 Analiza cadrului reglementativ aplicabil 25
- 2.2 Analiza relaţiilor de muncă 26
- 2.3 Analiza capacității decizionale 28
- 2.4 Analiza punctelor forte, a punctelor slabe, oportunităţilor şi amenintărilor în vederea eficientizării activităţii respectivei instituţii publice 30
- 2.5 Identificarea posibilelor soluții în vederea eficientizării activității instituției publice 34
- 2.6 Eficientizarea comunicării dintre instituţia publică şi cetăţean 35
- 2.7 Identificarea posibilităţilor de utilizare a tehnologiilor informaţionale în activitatea instituţiei publice 36
- Concluzii şi propuneri 37
- Bibliografie 40
Extras din proiect
1. Organizarea şi funcţionalitatea unei instituţii publice. Premise şi factori de impact
1.1 Cadrul general de înfiinţare şi organizare al Primăriei Adjud, judeţul Vrancea
Scurt istoric al Municipiului Adjud, Judeţul Vrancea
Consemnată în documente la începutul secolului al XV-lea, aşezarea din apropierea confluenţei Trotuşului cu Siretul, este mult mai veche. Descoperirile arheologice efectuate în această zonă confirmă cele afirmate mai sus. Problema genezei şi a caracterului oraşelor medievale româneşti au impus ample şi variate discuţii în istoriografia noastră.
Cu privire la oraşele medievale româneşti est-carpatice, istoricii români, Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Nicolae Grigoraş şi Dimitrie Ciurea consideră procesul formării aşezărilor urbane strâns legat de activitatea comercială desfăşurată pe acest teritoriu.
Problema începuturilor oraşului medieval Adjud este parte integrantă a procesului originii oraşelor medievale româneşti şi, în special, a celor est-carpatice.
Pentru a înţelege geneza oraşului medieval românesc trebuie avut în vedere că formarea aşezărilor urbane constituie un fenomen istoric complex, de lungă durată.
Geneza oraşului Adjud este strâns legată de cea a oraşelor medievale româneşti. Transformarea Adjudului dintr-o aşezare rurală într-o aşezare urbană a fost un proces treptat şi îndelungat, situat în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
În jurul oraşului Adjud exista o densă reţea de aşezări rurale (peste 10 aşezări menţionate în secolele XV - XVII) pe o rază de 10 - 15 km care a constituit o bază trainică pentru viitorul oraş şi un rezervor demografic de primă importanţă în vitalizarea vieţii urbane.
Cunoscut din vechime pentru aşezarea sa la intersecţia dintre provinciile româneşti Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, este şi astăzi un important nod feroviar şi rutier.
Prima atestare documentară a municipiului Adjud s-a făcut la 09 aprilie 1433, prin „privilegiul comercial” acordat de Iliaş Voievod, în care se arată că la intrarea negustorilor saşi în Moldova să se evalueze mărfurile acestora „In oppido nostro Egydhalm” (în oraşul nostru Adjud) şi să se plătească drept vamă câte patru groşi de fiecare marcă, la întoarcerea în Transilvania, aceeaşi sumă, în acelaşi oraş, iar la graniţă vama pentru vitele mari ce se vor exporta.
Denumirea oraşului este de origine latină „Aegidius”, preluată de către maghiari sub forma de „Egyed” datorită legăturilor de comerţ ce se legaseră între zona extracarpatică de răsărit şi zonele transilvănene. La 20 octombrie 1838 s-au fixat condiţiile de aşezare în târgul Adjud. De la această dată Adjudu Nou apare ca târg sau oraş în recensăminte şi statistici din 1839, 1859, 1912. Dreptul de proprietate a târgului a fost răscumpărat abia în 1911 când s-a făcut act de cumpărare a vetrei târgului şi a imaşului de către comuna Adjud de la moşia E. Lahovari.
După unirea Principatelor, sub împărţirea administrativ teritorială a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Adjudul a căpătat funcţiunea de reşedinţă de plasă, având ca şef administrativ un subprefect. În anul 1864, aplicându-se noua lege comunală, Adjudul a fost trecut în categoria târgurilor rurale ale ţinutului Putnei. Mai târziu la 20 aprilie 1920, târgul Adjud a fost declarat urban situaţie care o deţine şi în prezent. Din anul 1950 oraşului Adjud i s-a adăugat şi fosta comună Burcioaia, iar din 1968 fosta comună Adjudu Vechi şi Şişcani.
Municipiul Adjud este situat în judeţul Vrancea la confluenţa râului Trotuş cu râul Siret având ca vecinătaţi ale teritoriului administrativ următoarele:
• la nord - comuna Sascut, judeţul Bacău;
• la est - comuna Homocea, judeţul Vrancea;
• la sud - comuna Pufeşti, judeţul Vrancea;
• la vest - comuna Rugineşti, judeţul Vrancea şi comuna Urecheşti, judeţul Bacău.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu Aplicativ privind Eficientizarea Activitatii unei Institutii Publice Primaria Municipiului Adjud, Judetul Vrancea.doc