Studiu comparativ între Finlanda și Suedia

JUSTIFICAREA LUCRARII

Am ales studiul comparativ intre Finlanda si Suedia pentru a-mi oferi posibiliatatea de a cunoaste mai bine particularitatile acestor doua sisteme administrative si pentru a putea intelege modul prin care au reusit sa ofere un standard de viata corespunzator cetatenilor.Finlanda este o tara cunoscuta pentru profesionalismul de care da dovada in rezolvarea cerintelor cetatenilor iar Suedia este una dintre cele mai dezvoltate tari ale lumii.

STRUCTURA DE STAT DIN FINLANDA

Conform Constitutiei adoptate la 17.07.1919, amendate in 1987 si ulterior ratificate, Finlanda este o republica prezidentiala.O noua Constitutie, adoptata la 04.06.1993, a intrat in vigoare la 01.03.2000.

Puterea legislativa este exercitata de un presedinte si de un parlament unicameral, format din 200 de membrii, alesi prin vot direct, pentru un mandat de 4 ani. Puterea executiva este exercitata de presedinte, care numeste un Consiliu de Stat (guvern) condus de un prim- ministru. Seful statului, Presedintele, este ales prin vot direct, pentru un mandat de 6 ani.

Pornind de la faptul ca Finlanda este o republica constitutionala cu o forma de guvernare parlamentara, prezentam in continuare principalele caracteristici ale sistemului administrativ, divizat ca in toate tarile democratice pe cele trei tipuri de autoritati.

Faptul ca Finlanda este impartita in 12 Provincii, dintre care una este autonoma, respectiv, Insula Alaska, explica multe dintre trasaturile specifice sistemului administrativ existent.

Finlanda are o Constitutie scrisa care reuneste cateva principii fundamentale referitoare la Regulamentul Constitutional si Regulamentul Parlamentar.

Dupa cum se stie, Finlanda si-a castigat independenta in 1917 dupa ce o perioada a functionat sub dominatia Rusiei si ca parte din Suedia.Fara indoiala ca aceste schimbari importante in Finlanda au atras modificari in timp a sistemului administrativ.

AUTORITATEA JUDECATOREASCA

Finlanda are un sistem juridic fundamentat pe legea civila. Prin urmare, toate legile, ordonantele si regulamentele care compun acest sistem explica prin continutul lor prevederile Constitutiei. De exemplu, autoritatea Presedintelui de a emite ordonante este prevazuta de Constitutie.

Toate propunerile de modificare a continutului cadrului legislativ sunt pregatite mai intai in comisiile sau grupurile de lucru formate din politicieni si/ sau experti.

Intre cele mai importante institutii din sistemul juridic finlandez sunt Avocatul poporului si Cancelarul pe Probleme Juridice.

STRUCTURA CURTILOR

Cele mai importante autoritati juridice in Finlanda sunt Curtea Suprema, care intervine in problemele specifice sistemului administrativ. Subordonate Curtii Supreme sunt Curtile Generale organizate la doua niveluri :curtile districtuale si curtile de apel la care se adauga si alta curti organizate la nivel local.

Exista doua tipuri de Curti districtuale la nivel local. In 27 din marile orase exista Curtea Orasului in care deciziile sunt fundamentate in cadrul unor sesiuni conduse de magistratul sef si alti doi judecatori. Cele mai multe dintre Curti(147) sunt Curti locale in care deciziile sunt fundamentate de un judecator de district si de un juriu format din 5-7 persoane care nu au o pregatire speciala dar care sunt numite de Consiliul Municipal.

Exista, de asemenea, sase curti de apel, fiecare fiind condusa de un Presedinte de Curte.

Curtea Suprema este formata dintr-un Presedinte si cativa consilieri locali(juristi). Exista aproximativ 3500 de cazuri dezbatute anual de Curtea Suprema cele mai multe dintre ele in plen, dar si in sesiuni speciale.Curtea Suprema Administrativa colaboreaza la nivel local cu agentiile administrative si curtile administrative de sector.

Curtile trebuie sa desfasoare activitate permanenta si sunt independente fata de Guvern, aspect influentat si de faptul ca presedintii Curtilor Supreme si ai Curtilor de Apel sunt numiti de Presedintele republicii, in timp ce alte numiri sunt facute de reprezentanti din cadrul sistemului juridic.

AUTORITATEA LEGISLATIVA

Parlamentul finlandez este unicameral si reuneste, inca din anul 1906, 200 de membrii alesi prin vot pentru o perioada de patru ani. La randul lor, aleg un Speaker si doi adjuncti ai acestuia.Parlamentul este divizat in comisii.

Proiectele sunt trimise Parlamentului de catre Guvern sau pot fi initiate de catre parlamentari.

In Finlanda, spre deosebire de alte tari, activitatea Parlamentului este controlata de Guvern si diferite institutii publice. La randul lor, parlamentarii pot trimite sesizari scrise membrilor Consilului de Stat si solicita interpelari ale acestora, insa, in astfel de cazuri, au nevoie de sustinerea a cel putin 20 de parlamentari.

Parlamentul finlandez se constituie ca parte in acordurile internationale care au implicatii legale si financiare, dar si in solutionarea celor mai importante probleme care tin de politica externa si de aparare.

In cadrul Parlamentului finlandez functioneaza 13 comisii speciale implicate direct in dezbateri pe probleme constitutionale, de legislatie, de politica externa si financiar-bancare. Alaturi de acestea, pot fi constituite Comisii Extraordinare pentru problemele in domrniul social, al educatiei si al apararii.

Fiecare comisie este, in mod normal, formata din 17 membrii, toti parlamentari. Parlamentul formuleaza 45 de propuneri de membrii iar apoi dintre acestia se aleg membrii comisiilor. In practica partidele colaboreaza si impart locurile intre ele potrivit principiului reprezentarii proportionale.

Una dintre cele mai importante este Comisia Financiara care are misiunea de a elabora bugetul de stat. La aceasta se adauga Comisia Constitutionala care are un rol special in a examina apoi constitutionalitatea legilor.

Comisia Reunita are 45 de membrii alesi in sedinta plenara si examineaza toate hotararile dupa prezentarea lor in Parlament.

Speaker-ul, adjunctii lui si Seful comisiilor parlamentare au sarcina de a planifica activitatea Parlamentului. Atat Speaker-ul, cat si comisiile, sunt asistati in realizarea propriilor sarcini de catre un Birou al Parlamentului format din aproximativ 400 persoane.

AUTORITATEA EXECUTIVA

Potrivit Constitutiei, autoritatea executiva din Finlanda este divizata intre Presedintele Republicii si Guvern, format din Primul Ministru si ministrii care formeaza impreuna Consiliul de Stat.

Dupa alegerile parlamentare, Presedintele numeste candidatul lui la functia de Prim Ministru.Daca acest prim candidat nu are succes in formarea noului Guvern, Presedintele are dreptul sa numeasca un nou candidat. In prezent, Primul Ministru este seful partidului care a obtinut majoritatea in alegeri dar aceasta nu e regula.In cele mai multe situatii, Primul Ministru si ceilalti membrii ai Guvernului sunt nominalizati de Presedinte si isi incep mandatul pe o perioada de 4 ani.