Tehnologii GIS

Etapa 1 - Descrierea informaţiei existente pe trapezul la scara 1:5000, folosind atlasul de semne convenţionale

Trapezul L-35-44-A-c-1-II este reprezentat în proiecţia Stereografica 1970,având ca plan de referinţa Marea Baltica. Aerofotografierea este realizata în anul 1973, reperajul şi descifrarea executate de I.G.F.C.O.T în anul 1975 împreuna cu întocmirea originalului de teren. În anul 1976 se executa originalul de editare tot de I.G.F.C.O.T, care permite si imprimarea în acelaşi an.

Pe suprafaţa trapezului L-35-44-A-c-1-II sunt reprezentate trei localitati de tip rural: comuna Scânteia ( intravilanul ) şi comuna Scheia ( extravilan ) din judeţul Iaşi, respectiv comuna Rebricea ( extravilan ) din judetul Vaslui.

Ca trapeze învecinate avem: L-35-44-A-a-3-IV, L-35-44-A-c-2-I, L-35-44-A-c-1-IV, respectiv L-35-44-A-c-1-I .

Echidistanţa curbelor de nivel normale este de 2,5m.

Tot din punctul de vedere al curbelor de nivel, se remarcă faptul ca pe porţiuni din centrul şi colţul de nord-est al trapezului acestea sunt mai dese, ceea ce indică ca forma de relief dealul, pe restul suprafeţei predominând câmpia.

Ca si căi de comunicaţie se observă doar prezenţa drumurilor, care sunt de tip natural, neavând fundaţie şi nici îmbrăcăminte. Drumurile sunt reprezentate după dimensiunea lor reală, la scara planului, cu lătimea platformei rotunjită în metri întregi ( 4 m ).

Cursurile de apă sunt reprezentate cu o singură linie, deci au lăţimi mai mici de 3 metri care nu se pot reprezenta la scara planului. Direcţia de curgere a izvorului se arată corespunzător celei din teren. Astfel, în intravilanul comunei Rebricea este reprezentat pârâul Tatomireşti cu caracter permanent. La limita teritoriului administrativ al judeţului Iaşi se poate observa un pârâu cu mai mulţi afluenţi ce seacă periodic sau permanent. Afluentul din partea central-sudică are malurile abrupte, pe trapez fiind specificată înălţimea relativă faţă de nivelul apei. Izvorând de pe teritoriul administrativ al comunei Scheia si continuându-se pe teritoriul comunei Scînteia mai este reprezentat un pârâu cu caracter permanent si maluri abrupte din care pornesc afluenti ce seacă periodic sau permanent. Bălţi

Din punct de vedere al formelor de proprietate, pe lângă delimitarea proprietăţilor individuale, sunt reprezentate şi hotarele dintre cooperativele agricole de producţie si întreprinderile agricole de stat: I.A.S Miroslava, C.A.P Căueşti, C.A.P Scheia, I.A.S Miroslava, C.A.P Rebricea, C.A.P Tatomireşti.

Cu acelaşi semn de limită certă a oricarui contur se delimitează diferitele catogorii de folosinţă : le scriu aici Altele: stâna din comuna Rebricea şi ferme.

Etapa 2 – Calculul coordonatelor punctelor de colţ ale trapezului L-35-44-A-c-1-II , folosind aparatul matematic cartografic

Pentru calculul coordonatelor colţurilor trapezelor se va folosi metoda de transcalcul din coordonate geografice în coordonate Stereografice 1970 folosită la Cartografia matematică.

(Teoria de la acest punct va fi cea de la metoda cartografică).

Datele obţinute vor fi centralizate în tabelele de la punctul III.4.

Etapa 3 – Raportarea coordonatelor punctelor de colţ si realizarea elementelor de conţinut ale acestora (cadru geografic, caroiaj, nomenclatura, coordonate)

3.1Realizarea conturului vector al trapezelor şi elementele de conţinut

Se va defini un fişier cu extensia dwg. care va avea denumirea trapezului în lucru.Acest fişier va conţine următoarele straturi cu informaţie:

- cadru_geografic – culoare neagră

- caroiaj – culoare roşie

- coordonate – culoare verde

- nomenclatură – culoare albastră

Pentru definirea conturului trapezului se raportează coordonatele colţurilor

trapezului în sistemul de proiecţie STEREO -70 transcalculate din coordonatele geografice ale trapezului, apoi se trasează conturul cu o polilinie ce uneşte cele patru puncte.

• coordonatele colţurilor trapezului se plasează în interiorul trapezului (fig.1)

• caroiajul rectangular se trasează din 500 în 500 m, până ce acesta depaşeşte limitele cadrului geografic (fig.3)

Fig 3.1. Coordonatele colţurilor trapezului

Pentru ca punctele de intersecţie ale caroiajului cu limita trapezului să rezulte mai repede se procedează astfel (fig.2):

- se trasează o grilă rectangulară care să acopere teritoriul proiectului

- se lansează din meniul bară funcţia Boundary Trim (Map –Tools).Rezultă o fereastră de dialog (fig. 2) prin intermediul căreia se selectează:

Fig 3.2. Funcţia Boundary Trim

1- marcarea Boundary Trim (Selectare graniţe)

1’-accesare buton se selecţie şi selectarea garniţei (fig 2).

2- marcarea selectarea automată

3- marcare şteregere în afara graniţei

4- marcare opţiune de ştergere

5- lansare comandă (OK)

Fig 3.3. Imagine trapez înainte de ştergere şi dupa ştergere

Trapezul vector cu toate elementele de conţinut este prezentat în figura 4.

Fig 3.4. Elementele vector ale trapezului L-35-44-A-c-1-II în sistemul de proiecţie Stereo 1970