Transparență în procesul decizional. Studiu de caz - Județul Cluj

Capitolul I.

I.1.Contextul actual

Judeţul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Cu un PIB/locuitor de 7.743 euro în 2008 se clasează, conform Comisiei Naţionale de Prognoză, pe locul 5 din cele 42 de unităţi administrativ-teritoriale din România după Bucureşti-Ilfov (13.476 euro), Timiş (8.696 euro), Constanţa (8.109 euro) şi Braşov (7.836 de euro) .

Potenţialul său economic este dat de resursele locale, tradiţia, experienţa de durată în majoritatea sectoarelor, precum şi de investiţiile realizate de un număr mare de agenţi economici, care au apreciat oportunităţile de investiţii şi facilităţile puse la dispoziţie de autorităţile judeţene şi locale. Importantă este şi poziţia sa de lider al comerţului în Transilvania, datorată aşezării sale favorabile, la intersecţia rutelor comerciale importante care leagă Europa Centrală de zona Balcanilor.

Începând cu ultimul trimestru al anului 2008 în Judeţul Cluj, în contextul crizei economice mondiale, ritmul activităţii economice a intrat pe o pantă descendentă. Cu toate acestea, investiţiile în infrastructură au fost continuate, pentru a asigura dezvoltarea judeţului pe termen mediu şi lung şi pentru a contribui la relansarea creşterii economice în regiune.

Populaţia judeţului Cluj este de aproximativ 720 de mii de locuitori, din care peste 65% locuiesc în mediul urban. Reşedinţa administrativă este municipiul CLUJ - NAPOCA, cu o populaţie de aproximativ 350.000 locuitori ceea ce reprezintă aproape jumătate din populaţia totală a judeţului. Judeţul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj - Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii şi Gherla, un oraş - Huedin, 75 comune şi 420 de sate

Judeţul Cluj dispune de o reţea densă de căi de comunicaţii. Din punct de vedere al traficului rutier, drumurile publice din judeţul Cluj se întind pe o lungime de 2.450 km, printre care se află 342 km de drumuri naţionale şi 2.109 km de drumuri judeţene şi comunale. Judeţul Cluj este traversat de coridorul de sud-vest care leagă capitala ţării de Budapesta, prin drumul european E60 (Viena – Budapesta – Oradea -Bucureşti) şi care străbate judeţul de la vest spre est. Începând cu luna decembrie, conform comunicatelor transmise de Guvernul României, va fi dat în folosinţă tronsonul Turda - Gilău din Autostrada Transilvania, tronson în distanţă de 42 km. Municipiul Cluj va beneficia în perioada următoare şi de o centură de ocolire modernă. Infrastructura rutieră a reprezentat în ultimii ani şi reprezintă şi pentru viitor o prioritate a autorităţilor locale. Acest fapt constituie un factor important pentru susţinerea mediului de afaceri şi pentru intensificarea activităţii economice.

Traficul feroviar cuprinde un total de 259 km de cale ferată, din care 122 km reprezintă linia electrificată. Căile feroviare leagă municipiul Cluj - Napoca de principalele localităţi din ţară şi din străinătate.

Creşterea traficului aerian din ultimii ani, aproximativ 390.000 pasageri în anul 2007, aproximativ 750.000 pasageri în anul 2008 şi un număr prognozat de 2.000.000 pasageri în anul 2013, a determinat Consiliul Judeţean Cluj, instituţie sub autoritatea căreia funcţionează Aeroportul Internaţional Cluj, sa iniţieze o serie de proiecte care vizează dezvoltarea capacităţii aeroportului. Au fost construite două noi terminale care au fost date în folosinţă în anul 2008 respectiv în acest an, s-au realizat lucrări de modernizare şi prelungire a pistei de decolare/aterizare şi în acest moment se construieşte o pistă nouă care se va întinde pe o distanţă de 3.500 metri .

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, care este poziţionat pe drumul european E 576, la 10 km faţă de centrul comercial al municipiului Cluj – Napoca, a fost folosit până în 1996 doar pentru zboruri interne iar în prezent, este printre cele mai performante aeroporturi din România şi deserveşte un număr important de pasageri.

Am considerat utile aceste precizări privind dezvoltarea infrastructurii de transport, întrucât consider că acest indicator poate constitui un barometru pentru a determina atractivitatea socio-economică pe care o zonă din România o reprezintă. Judeţul Cluj se bucură, în acest sens, de aprecieri pozitive din partea investitorilor. În plus, proiectele precum „Modernizarea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca” sau „ Centura ocolitoare a Municipiului Cluj-Napoca” se bucură de susţinerea locuitorilor din judeţ şi contribuie favorabil la evidenţierea activităţii Consiliului Judeţean Cluj.

Consiliul Judeţean Cluj, alături de proiectele privind infrastructura de comunicaţii, a implementat sau implementează o serie de proiecte care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de afaceri din judeţul Cluj. Dintre acestea menţionăm: Parcul industrial TETAROM, Zona metropolitană Cluj-Napoca, Centrul de marketing produse agro-alimentare, Arena sportivă judeţeană Ion Moina, Programul de management al deşeurilor, Planul de valorificare a potenţialului turistic.

În acest context Conducerea Consiliului Judeţean Cluj consideră că implicarea cetăţenilor în administraţia publică locală este benefică şi necesară. Cei aleşi în administraţia publică pot lua cunoştinţă atât de nevoile, grijile şi opiniile cetăţenilor, cât şi de eventualele sugestii privind modul de rezolvare a unor probleme, numai printr-o permanentă şi strânsă legătură cu aceştia. Pe de altă parte, dialogul dintre reprezentanţii administraţiei publice şi cetăţeni poate oferi celor dintâi ocazia să-şi justifice unele acţiuni şi să explice care sunt cauzele anumitor neîndepliniri. În acelaşi timp Uniunea Europeană promovează prin politicile şi programele ei implicarea cetăţenilor în procesul decizional şi favorizarea accesului acestora la informaţii de interes public. Uniunea Europeană acordă statelor membre fonduri structurale, menite să contribue la îmbunătăţirea procesului decizional şi la creşterea capacităţii administrative, acest fapt dovedind importanţa acordată acestui demers.