Utilizarea sistemului informațional în administrația publică

UTILIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL IN ADMINSTRATIA PUBLICA

NOTIUNI GENERALE

SISTEMUL INFORMATIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

SISTEMUL INFORMATIONAL MANAGERIAL SI COMPONENTELE SALE

Desfasurarea in bune conditii a activitatilor din sistemul administratiei publice este conditionata de existenta a doua componente esentiale:structuraorganizatoricasisistemul informational de management.

Daca structura organizatorica asigura desfasurarea activitatilor institutiilor administrative potrivit modului de definire a functiilor acestora, sistemul informational managerial asigura circulatia informatiei intre diferitele componente organizatorice potrivit obiectivelor stabilite.

Procesul managerial din structurile organizatorice ale administratiei de stat este inteles ca unul de folosire a informatiei, actul conducerii realizâ ndu-se in cadrul ciclului:

INFORMATIE DECIZIE ACTIUNE

Momentul central al acestui proces il reprezinta luarea deciziei. Adoptarea acesteia genereaza informatia decizionala care, transmisa la executati, se traduce in actiuni propriu-zise.

Sistemul managerial al oricarei structuri administrative poate fi privit ca o retea de informatii, de comunicari verticale si orizontale, in cadrul careia, compartimentele, personalul de conducere si personalul condus reprezinta nodurile retelei. Iata de ce, pe structura organizatorica, sistemul managerial trebuie sa utilizeze un sistem informational adecvat si eficient.

Exercitarea autoritatii publice de catre organele abilitate in acest sens presupune existenta unor circuite informationale, care sa permita vehicularea datelor si informatiilor.

Fiecare componenta a sistemului administratiei publice este atâ t un emitator, câ t si beneficiar de date si informatii, care deserveste sistemul in ansamblul sau.

Astfel, in vederea exercitarii atributiilor sale, Presedintele Româ niei emite decrete si mesaje.

Decretele Presedintelui se publica in Monitorul Oficial al Româ niei si reprezinta acte de aplicare cu caracter individual, cel mai adesea, sau normativ, prin exceptie.

Mesajele exprima puncte de vedere prezidentiale fata de o problema politica concreta sau fata de o lege care i-a fost inaintata spre promulgare.

Intre Presedintele Româ niei si Parlament apare, astfel, un flux informational deoarece, cel din urma, are obligatia de a lua in discutie mesajele prezidentiale.

La râ ndul lor, Senatul Româ niei si Camera Deputatilor adopta legi, hotarâ ri si motiuni.

Legile adoptate de cele doua camere pot fi:

- constitutionale, de revizuire a Constitutiei Româ niei;

- organice, prin care se reglementeaza sistemul electoral, organizarea si functionarea partidelor politice, organizarea si desfasurarea referendumului, organizarea guvernului, a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, regimul starii de asediu si de urgenta, infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora, acordarea amnistiei si a gratierii colective, organizarea si functionarea Consiliului Suprem al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi, Statutul functionarilor publici, contenciosul administrativ etc.;

- ordinare.

Guvernul Româ niei, in exercitarea atributiilor, adopta hotarâ ri si ordonante. Hotarâ rile de guvern se emit pentru organizarea executarii legii, iar ordonantele stabilesc limitele si conditiile legii.

Ministerele emit ordine si instructiuni in vederea realizarii atributiilor specifice.

Atributiile consiliilor locale (si judetene), ale primarilor si presedintilor consiliilor judetene, precum si ale organelor de specialitate ale comunelor, oraselor si judetelor – serviciile publice ale acestora – se realizeaza prin adoptarea sau emiterea unor acte administrative specifice. Astfel:

- consiliile locale si judetene adopta hotarâ ri. Ele pot avea caracter normativ, aplicabile pe intregul teritoriu al unitatii administrativ-teritoriale sau caracter individual, ce produc efecte juridice fata de cei interesati, de la data comunicarii actului acestora;

- presedintii consiliilor judetene emit dispozitii cu caracter individual;

- primarii emit dispozitii cu caracter individual;

- conducatorii serviciilor publice ale comunelor, oraselor si judetelor emit acte administrative specifice, ca de exemplu, serviciul de stare civila emite acte de stare civila

Ca urmare, o definitie a sistemului informational al administratiei publice trebuie sa cuprinda acest complex de date si informatii ce sunt utilizate in structurile organizatorice constituie la nivel central sau/si local, organizarea fluxurilor informationale, precum si a tehnicilor de agregare si procesare potrivit nevoilor manageriale. Sistemul informational cuprinde ansamblul de date si informatii continute in documentele administratiei publice centrale si locale, circuitele, fluxurile si procedurile informationale precum si mijloacele de tratare a informatiilor implicate in procesul decizional din institutiile administrative ce

contribuie la satisfacerea necesitatilor colectivitatilor umane.

Privit in sens strict managerial, sistemul informational poate fi considerat ca una din principalele componente ale conducerii in timp real a institutiilor administrative. El are nevoie in functionarea lui de o serie de componente in masura sa ii asigure fiabilitatea.

Circuite informationale

SISTEMUL INFORMATIONAL DIN ADMINITRATIA PUBLICA

Mijloace de tratare a informatiilor

Proceduri informationale

Fluxuri informationale

Fig. 1. Componentele sistemului informational din administratia publica

a. Data. Exprima un numar, o marime, o relatie de ordine care serveste la rezolvarea unei probleme administrative sau care este obtinuta in urma unor cercetari specifice, urmâ nd a fi supusa prelucrarii. Este o descriere prin cuvinte si/sau numerica a unui fenomen sau proces din administratia de stat.

Data poate fi considerata componenta primara a sistemului informational din administratia statului. Este constituita dintr-un grup de simboluri structurate conform unei sintaxe prestabilite, inregistrata pe un suport material si poate fi prelucrata manual, mecanic, electronic sau combinat.

b. Informatia. Constituie rezultatul prelucrarii datelor dupa anumite proceduri logice.

Informatia consta in stiri, instiintari sau mesaje ce privesc starea sau conditiile proceselor si fenomenelor administrative ce constituie noutate si prezinta interes, in sensul ca sporeste gradul de cunoastere.

Spre deosebire de data, informatia aduce un plus de cunoastere, are caracter de noutate si utilitate si constituie „materia prima“ in elaborarea si fundamentarea deciziilor administrative.