Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 4 fișiere: doc
Pagini : 29 în total
Cuvinte : 3515
Mărime: 497.70KB (arhivat)
Puncte necesare: 6
Universitatea Transilvania Brasov

Extras din proiect

Generalitati Aluminiu

Aluminiu este cel mai raspândit metal în scoarţa tereatrǎ, iar printre elemente ocupǎ locul al treilea în urma oxigenului şi siliciului. Datoritǎ activitǎţii sale chimice mari, se gǎseste în naturǎ numai sub formǎ de compuşi. Împreunǎ cu oxigenul şi siliciul formeazǎ 82,58% din scoarţa terestrǎ.

Aluminiul este cunoscut înca din antichitate şi era utilizat de cǎtre greci şi romani. Denumirea de aluminiu vine de la latinescul “alumen” care este folosit pentru a denumi substanţe astringente.

Primele încercari de separare ale aluminiului dateazǎ din anul 1810 şi apartin fizicianului englez Davy , care a efectuat electroliza hidroxidului de aluminiu uşor umezit, dispus într-o atmosferǎ de hidrogen, într-o pila Volta, folosind în calitate de anod platina, iar în calitate de catod, o sarmǎ de fier. În urma acestui proces s-a obţinut un aliaj Al-Fe, din care insǎ nu s-a reusit sǎ se separe aluminiu.

Prima datǎ aluminiu a fost descoperit în anul 1827 de un chimist german Wohler care a obţinut primele 30g de aluminiu sub formǎ de bobite.

În anul 1854 Saint-Claire-Deville, a folosit metoda lui Wohler pentru obţinerea industriala a aluminiului, inlocuind potasiul cu sodiu, iar clorura de aluminiu, instabilǎ şi higroscopicǎ, cu clorurǎ dublǎ de aluminiu şi sodiu.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, metoda lui Saint –Claire-Deville a fost înlocuitǎ, fiind aplicat procedeul de extragere a aluminiului prin electroliza aluminei dizolvatǎ în criolitǎ topitǎ, procedeu aplicat şi în prezent în metalurgia acestui metal.

Principalul minereu din care se extrage aluminiul este bauxita, conţine aproximativ 60% aluminiu.

Industrial aluminiul se obţine aproape în întregime prin descompunerea electroliticǎ a aluminei pure dizolvate într-o topiturǎ de criolit cu adaus de fluorurǎ de calciu. Prin electrolizǎ se obţine “aluminiul tehnic primar” numit şi “aluminiu tehnic pur” care conţine de la 0,2% la 1% impuritaţi metalice (Fe, Si, Ca, Ti, Na) şi nemetalice (alumina, electrolit, carbura de aluminiu, gaze). În ţara noastra sunt standardizate urmatoarele marci de aluminiu tehnic pur: Al 99,8, Al 99,7, Al 99,6, Al 99,5, Al 99,4, Al 99 si AIE.

Proprietaţile fizice şi caracteristicile mecanice ale diferitelor sorturi de aluminiu sunt influenţate de prezenţa impuritaţilor. Cele mai frecvente impuritaţi din aluminiu sunt fierul si siliciul, elemente care se pot gasi panǎ la 0,5-0,6% fiecare. Fierul este practic insolubil în aluminiu, formând cu acesta eutecticul Al-Al3Fe care conţine doar 7% Al3Fe (1,7%Fe).

Preview document

Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 1
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 2
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 3
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 4
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 5
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 6
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 7
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 8
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 9
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 10
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 11
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 12
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 13
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 14
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 15
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 16
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 17
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 18
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 19
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 20
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 21
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 22
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 23
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 24
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 25
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 26
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 27
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 28
Atelier de formare - ingineria sistemelor de producție - Pagina 29

Conținut arhivă zip

  • Atelier de Formare - Ingineria Sistemelor de Productie
    • Bibliografie.doc
    • Calcule.doc
    • Prelucrare.doc
    • Studiul procesului tehnologic.doc

Te-ar putea interesa și

Plan de afaceri - SC Double Tuning SRL

3. Descrierea afacerii: S.C. Double Tuning S.R.L se va infiinta avand forma juridica de proprietate cu raspundere limitata, obiectul de activitate...

Politici manageriale de creștere a rentabilității

INTRODUCERE Tema lucarii este “politici manageriale de crestere a rentabilitatii”, lucrarea prezinta o serie de orientari pentru cresterea...

Managementul Producției

1.1 ABORDAREA ÎNTREPRINDERII INDUSTRIALE ÎN VIZIUNE CIBERNETICĂ O clasă importantă de sisteme o reprezintă sistemele cibernetice, ce au...

Managementul Producției

CAPITOLUL 1 MAAGEMETUL PRODUCŢIEI Obiective: • Definirea conceptului de management al producţiei • Caracterizarea sistemului de producţie si...

Suport de curs - managementul producției

CAPITOLUL 1 MAAGEMETUL PRODUCÞIEI Obiective: • Definirea conceptului de management al producþiei • Caracterizarea sistemului de producþie si...

Sisteme Tehnologii Atitudini Rezultate

Pledoarie pro domo1 Înainte de definirea obiectivelor cursului Sisteme, Tehnologii, Atitudini, Rezultate, ne vom opri mai întâi asupra cauzelor...

Echipamente moderne de fabricație

CAPITOLUL 1 FLEXIBILITATEA ŞI PROGRESUL TEHNOLOGIC 1.1. Productivitatea, o cerinţă fundamentală a producţiei industriale Dezvoltarea...

Ai nevoie de altceva?