Bioremedierea Betonului

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 24 în total
Cuvinte : 7388
Mărime: 225.14KB (arhivat)
Publicat de: Paul Feraru
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Busuioc Gabriela
Universitatea Valahia din Targoviste Facultatea de Ingineria Mediului si Biotehnologii Sisteme de Control si Evaluare a Calitatii Mediului

Cuprins

  1. Definitia betonului pag 3
  2. Clasificarea betoanelor pag 3
  3. Proprietatile betonului proaspat pag 5
  4. Influenta temperaturilor scazute asupra proprietatilor betonului pag 6
  5. Influenta temperaturilor ridicate asupra proprietatilor betonului pag 7
  6. Tratamente sub presiune de vapori-autoclavizarea pag 8
  7. Biofilm pe beton pag 9
  8. -Specii microbiene care se instaleaza pe beton pag 9
  9. -Coroziunea datorata bacteriilor sulfato-reducatoare pag 9
  10. -Coroziunea datorata bacteriilor acide pag 10
  11. -Coroziunea datorata bacteriilor oxidante pag 10
  12. -Coroziunea pe biofilm pag 10
  13. -Coroziunea datorata bacteriilor nitrificatoare pag 10
  14. -Coroziune bacteriană pag 10
  15. -Coroziunea datorata algelor pag 10
  16. Durabilitatea betonului armat. Cauzele degradării betonului. Efecte. Remedieri.pag11
  17. Despicarea betonului pag 12
  18. Remedierea fisurilor elementelor din beton si beton armat, folosind
  19. amestecuri pe baza de rasini epoxidice incipiente ale armăturiipag pag 12
  20. Segregarea betonului pag 12
  21. Remedierea fisurilor pag 15
  22. -Operatii tehnologice pag 15
  23. Degradarea betonului pag 20
  24. Cauzele degradarii betonului pag 20
  25. Repararea si consolidarea structurilor degradate din beton pag 22
  26. Bibliografie pag 24

Extras din proiect

DEFINITIA BETONULUI

Betonul este un material esential pentru dezvoltarea societatilor umane, iar succesul

sau l-a transformat în cel mai utilizat material de constructii din lume. Într-adevar,

betonul este un material indispensabil în constructia cladirilor, drumurilor, podurilor,

tunelurilor, stapiilor de tratare a apei, retelelor de distributie a apei potabile, barajelor,

porturilor si infrastructurii pentru transport public (metrouri, trenuri, aeroporturi si

multe alte facilitati).

Betonul este un material compozit obtinut din amestecuri artificiale ,bine omogenizate de ciment ,apa , agregate si eventual aditivi,care dupa intarire are un aspect de conglomerat cu bune rezistente mecanice si la actiunea mediului Betonul este in prezent unul din principalele materiale de constructie , datorita proprietatilor sale si a avanatjelor tehnice si economice pe care le prezinta. Sistemul ciment – apa constituie partea activa a amestecului , care in urma reactiilor de hidratare si hidroliza se intareste si formeaza piatra de ciment , care consolideaza granulele agregatului , formand un monolit rezistent si durabil. Agregatele alcatuiesc scheletul rigid al betonului si trebuie sa fie inerte fata de ciment , pentru a nu influenta mersul intaririi si pentru a nu afecta durabilitatea Aditivii sunt substante introduse in cantitati mici ,pentru a modifica procesul de intarire al cimentului sau structura si proprietatile produsului proaspat si intarit (oxid de zinc , borax, fosfati alcalini , zaharuri ,fluoruri alcaline ,sulfatii ,clorura de calciu, etc.)

CLASIFICAREA BETOANELOR

1.Functie de densitatea aparenta, in stare intarita la 28 zile, betonele se clasifica:

Betoane foarte grele

Betoane grele

Betoane semigrele

Betoane usoare

Betoane foarte usoare

2.Dupa provenienta agregatelor:

Cu agregate naturale

Cu agregate artificiale

3.Dupa consistenta :

Beton foarte vartos

Beton vartos

Beton fluid

Beton foarte fluid

Beton plasic

Beton slab plastic

4.Dupa modul de turnare:

Turnare obisnuita

Turnare prin pompare

Turnare prin injectare

Turnare sub apa.

5.Dupa destinatie:

Betoane obisnuite

Betoane rutiere

Betoane hidrotehnice-baraje,ecluze,canale colectoare

Betoane speciale:antiacide , refractare ,rezistente la uzura,pentru protectie contra radiatiilor,cu polimeri,cufibre.

6.Dupa compactare:

Necompactate

Compactate manual

Copactate mecanic cu maiul

Indesate prin presare

Indesate prin vibrare

Indesate prin centrifugare

Indesate prin vacuumare

7.Dupa intarire :

Normala

Aburire

Autoclavizare

8.Dupa modul de preparare:

Manual

Mecanic –pe santier , in centre de beton ,in fabrici , ateliere de prefabricate.

9.Functie de rezistenta la inghet-dezghet (gelivitate)–care reprezinta numarul de cicluri de inghet-dezghet pentru care rezistenta la compresiune a epruvetelor nu scade cu mai mult de 25%fata de cea a probelor martor pastrate in apa.Betoanele se clasifica in clasele:G50,G100,G150. G50,G100,G150 - marci de betoane in functie de gradul de gelivitate(50,100,150-cicluri de inghet-dezghet).

Bibliografie

Tologea, S.,-Probleme privind patologia şi terapeutica construcţiilor ,Ed. Th., Bucureşti

Popa, A.,-Calculul structurilor de rezistenţă pe mediu elastic, Ed. LIT,Cluj-Napoca, 1993.

Arsenie, G., -Soluţii de consolidare a construcţiilor avariate de cutremur

,Ed. Tehnică, Bucureşti, 1997.

Ana Monica Grămescu, A. Daniela Barbu,-Repararea şi consolidareaconstrucţiilor

, Ed. AGIR, Bucureşti, 2008.

Davis, JL, D. Nica, K. Shields, and DJ Roberts. 1998. 6. Davis, JL, D. Nica, K. Shields, şi DJ Roberts. 1998. Analysis of concrete from corroded sewer pipe. Int. Analiza de beton de la conducta de canalizare corodat. Int. Biodeterior. Biodeterior. Biodegrad. 42 : 75-84. Biodegrad 42:. 75-84.

Gu, JD, TE Ford, NS Berke, and R. Mitchell. 1998. 9. Gu, JD, TE Ford, NS Berke, şi R. Mitchell. 1998. Biodeterioration of concrete by the fungus Fusarium Fusarium. Int. Biodeterioration din beton de Fusarium Fusarium ciuperca Int.. Biodeterio. Biodeterio. Biodegrad. 41 : 101-109. Biodegrad 41:. 101-109.

Lea, F. 1970. 12. Lea, F. 1970. The chemistry of cement and concrete, 3rd ed. Chimie de ciment si beton, 3rd ed. Edward Arnold Ltd., London, United Kingdom. Edward Arnold Ltd., London, Marea Britanie.

Preview document

Bioremedierea Betonului - Pagina 1
Bioremedierea Betonului - Pagina 2
Bioremedierea Betonului - Pagina 3
Bioremedierea Betonului - Pagina 4
Bioremedierea Betonului - Pagina 5
Bioremedierea Betonului - Pagina 6
Bioremedierea Betonului - Pagina 7
Bioremedierea Betonului - Pagina 8
Bioremedierea Betonului - Pagina 9
Bioremedierea Betonului - Pagina 10
Bioremedierea Betonului - Pagina 11
Bioremedierea Betonului - Pagina 12
Bioremedierea Betonului - Pagina 13
Bioremedierea Betonului - Pagina 14
Bioremedierea Betonului - Pagina 15
Bioremedierea Betonului - Pagina 16
Bioremedierea Betonului - Pagina 17
Bioremedierea Betonului - Pagina 18
Bioremedierea Betonului - Pagina 19
Bioremedierea Betonului - Pagina 20
Bioremedierea Betonului - Pagina 21
Bioremedierea Betonului - Pagina 22
Bioremedierea Betonului - Pagina 23
Bioremedierea Betonului - Pagina 24

Conținut arhivă zip

  • Bioremedierea Betonului.doc

Alții au mai descărcat și

Înregistrarea Mărcilor

1. Rolul si funcţiile mărcilor Apariţia mărcilor a avut loc în timpuri străvechi, în momente greu de precizat. Din dorinţa de a-şi proteja...

Tratamente Termice

1. Carburarea Metoda de carburare descrisă se poate aplica pe instalaţii de tratament termic în strat fluidizat încălzită cu gaz, unde faza de...

Materiale Magnetice Moi

Corespunzator destinatiei lor,la elaborarea materialelor magnetic moi se urmareste sa se obtina: - inductie remanenta mica; - permeabilitate...

Tehnologii avansate - obținerea polimerilor

Introducere. Generalitati Multe articole fabricate mai demult din lemn, metal sau alte materiale se fac astazi din material plastic. Toate...

Materiale

1.1. Generalitati In tehnica, obtinerea de produse impune neaparat si utilizarea categoriei de "material", ca parte componenta a "bazei materiale"...

Aurul și Argintul

Se crede ca aurul a fost descoperit inaitea cuprului . Cules sub forma unor bucati stralucitoare din nisipurile raurilor si depunerile aluvionare ,...

Tehnologia Materialelor

PRINCIPIUL OBT PIESEI PRIN TURNARE:obt unei piese prin turnare consta in umplerea unei cavitati cu topitura mat sau aliajului.pt piesa 1 se fol un...

Proprietățile fizico-mecanice și de exploatare ale fontei cu grafit nodular

Prin determinarea proprietăţilor mecanice în condiţii de exploatare s-a constatat că proprietăţile mecanice ale fontei cu grafit nodular sînt pe...

Te-ar putea interesa și

Studiul poluării produse de stația de tratare a namolului, solului și apei în Comuna Oarja

Dezvoltarea societăţii şi efectele activităţilor din ce în ce mai diversificate ale acesteia, împreună cu implicaţiile lor asupra mediului, au...

Ai nevoie de altceva?