Cuprins
- Definitia betonului pag 3
- Clasificarea betoanelor pag 3
- Proprietatile betonului proaspat pag 5
- Influenta temperaturilor scazute asupra proprietatilor betonului pag 6
- Influenta temperaturilor ridicate asupra proprietatilor betonului pag 7
- Tratamente sub presiune de vapori-autoclavizarea pag 8
- Biofilm pe beton pag 9
- -Specii microbiene care se instaleaza pe beton pag 9
- -Coroziunea datorata bacteriilor sulfato-reducatoare pag 9
- -Coroziunea datorata bacteriilor acide pag 10
- -Coroziunea datorata bacteriilor oxidante pag 10
- -Coroziunea pe biofilm pag 10
- -Coroziunea datorata bacteriilor nitrificatoare pag 10
- -Coroziune bacteriană pag 10
- -Coroziunea datorata algelor pag 10
- Durabilitatea betonului armat. Cauzele degradării betonului. Efecte. Remedieri.pag11
- Despicarea betonului pag 12
- Remedierea fisurilor elementelor din beton si beton armat, folosind
- amestecuri pe baza de rasini epoxidice incipiente ale armăturiipag pag 12
- Segregarea betonului pag 12
- Remedierea fisurilor pag 15
- -Operatii tehnologice pag 15
- Degradarea betonului pag 20
- Cauzele degradarii betonului pag 20
- Repararea si consolidarea structurilor degradate din beton pag 22
- Bibliografie pag 24
Extras din proiect
DEFINITIA BETONULUI
Betonul este un material esential pentru dezvoltarea societatilor umane, iar succesul
sau l-a transformat în cel mai utilizat material de constructii din lume. Într-adevar,
betonul este un material indispensabil în constructia cladirilor, drumurilor, podurilor,
tunelurilor, stapiilor de tratare a apei, retelelor de distributie a apei potabile, barajelor,
porturilor si infrastructurii pentru transport public (metrouri, trenuri, aeroporturi si
multe alte facilitati).
Betonul este un material compozit obtinut din amestecuri artificiale ,bine omogenizate de ciment ,apa , agregate si eventual aditivi,care dupa intarire are un aspect de conglomerat cu bune rezistente mecanice si la actiunea mediului Betonul este in prezent unul din principalele materiale de constructie , datorita proprietatilor sale si a avanatjelor tehnice si economice pe care le prezinta. Sistemul ciment – apa constituie partea activa a amestecului , care in urma reactiilor de hidratare si hidroliza se intareste si formeaza piatra de ciment , care consolideaza granulele agregatului , formand un monolit rezistent si durabil. Agregatele alcatuiesc scheletul rigid al betonului si trebuie sa fie inerte fata de ciment , pentru a nu influenta mersul intaririi si pentru a nu afecta durabilitatea Aditivii sunt substante introduse in cantitati mici ,pentru a modifica procesul de intarire al cimentului sau structura si proprietatile produsului proaspat si intarit (oxid de zinc , borax, fosfati alcalini , zaharuri ,fluoruri alcaline ,sulfatii ,clorura de calciu, etc.)
CLASIFICAREA BETOANELOR
1.Functie de densitatea aparenta, in stare intarita la 28 zile, betonele se clasifica:
Betoane foarte grele
Betoane grele
Betoane semigrele
Betoane usoare
Betoane foarte usoare
2.Dupa provenienta agregatelor:
Cu agregate naturale
Cu agregate artificiale
3.Dupa consistenta :
Beton foarte vartos
Beton vartos
Beton fluid
Beton foarte fluid
Beton plasic
Beton slab plastic
4.Dupa modul de turnare:
Turnare obisnuita
Turnare prin pompare
Turnare prin injectare
Turnare sub apa.
5.Dupa destinatie:
Betoane obisnuite
Betoane rutiere
Betoane hidrotehnice-baraje,ecluze,canale colectoare
Betoane speciale:antiacide , refractare ,rezistente la uzura,pentru protectie contra radiatiilor,cu polimeri,cufibre.
6.Dupa compactare:
Necompactate
Compactate manual
Copactate mecanic cu maiul
Indesate prin presare
Indesate prin vibrare
Indesate prin centrifugare
Indesate prin vacuumare
7.Dupa intarire :
Normala
Aburire
Autoclavizare
8.Dupa modul de preparare:
Manual
Mecanic –pe santier , in centre de beton ,in fabrici , ateliere de prefabricate.
9.Functie de rezistenta la inghet-dezghet (gelivitate)–care reprezinta numarul de cicluri de inghet-dezghet pentru care rezistenta la compresiune a epruvetelor nu scade cu mai mult de 25%fata de cea a probelor martor pastrate in apa.Betoanele se clasifica in clasele:G50,G100,G150. G50,G100,G150 - marci de betoane in functie de gradul de gelivitate(50,100,150-cicluri de inghet-dezghet).
Bibliografie
Tologea, S.,-Probleme privind patologia şi terapeutica construcţiilor ,Ed. Th., Bucureşti
Popa, A.,-Calculul structurilor de rezistenţă pe mediu elastic, Ed. LIT,Cluj-Napoca, 1993.
Arsenie, G., -Soluţii de consolidare a construcţiilor avariate de cutremur
,Ed. Tehnică, Bucureşti, 1997.
Ana Monica Grămescu, A. Daniela Barbu,-Repararea şi consolidareaconstrucţiilor
, Ed. AGIR, Bucureşti, 2008.
Davis, JL, D. Nica, K. Shields, and DJ Roberts. 1998. 6. Davis, JL, D. Nica, K. Shields, şi DJ Roberts. 1998. Analysis of concrete from corroded sewer pipe. Int. Analiza de beton de la conducta de canalizare corodat. Int. Biodeterior. Biodeterior. Biodegrad. 42 : 75-84. Biodegrad 42:. 75-84.
Gu, JD, TE Ford, NS Berke, and R. Mitchell. 1998. 9. Gu, JD, TE Ford, NS Berke, şi R. Mitchell. 1998. Biodeterioration of concrete by the fungus Fusarium Fusarium. Int. Biodeterioration din beton de Fusarium Fusarium ciuperca Int.. Biodeterio. Biodeterio. Biodegrad. 41 : 101-109. Biodegrad 41:. 101-109.
Lea, F. 1970. 12. Lea, F. 1970. The chemistry of cement and concrete, 3rd ed. Chimie de ciment si beton, 3rd ed. Edward Arnold Ltd., London, United Kingdom. Edward Arnold Ltd., London, Marea Britanie.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bioremedierea Betonului.doc