Extras din proiect
I. Aspecte privind starea solului
Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule
minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vi . Este un sistem foarte dinamic, care îndeplineşte multe funcţi şi este vital pentru desfăşurarea activitaţilor umane şi pentru
supravieţuirea ecosistemelor.
Ca interfaţă între pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care
îndeplineşte mai multe funcţii vitale, dintre care enumerăm:
o producerea de hrană/biomasă;
-depozitarea, filtrarea şi transformarea unor substanţe;
-este sursă de biodiversitate, habitate, specii şi gene;
-serveşte drept platformă/mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane;
-este sursă de materi prime;
-reprezintă un patrimoniu geologic şi arheologic
Din tabelul 1.şi figura 1. se remarcă faptul că, în anul 2007, ponderea principală, ca şi în anii precedenţi, au deţinut-o terenurile agricole (61,70% din totalul suprafeţei fondului funciar), urmate de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră (28,28% din totalul suprafeţei fondului funciar). Alte terenuri ocupă 10,02% din suprafaţa ţării (ape, bălţi, curţi, construcţi , căi de comunicaţie, terenuri neproductive):
Tabelul 1. Repartitia fondului funciar, pe categorii de folosinte in anul 2008
Tipul de folosinta Suprafata
mii ha %
Terenuri agricole 14.709,3 61,70
Păduri 6.318,9 26,49
Alte terenuri cu vegetaţie forestieră 426,0 1,79
Construcţi 685,7 2,88
Drumuri şi căi ferate 390,1 1,64
Ape şi bălţi 849,9 3,56
Alte suprafeţe (terenuri neproductive) 463,2 1,94
Total 23.839.1 100
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2008
Fig.1 Repartiţia fondului funciar pe categorii de folosinţa în anul 2007
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei
Astfel, suprafata terenurilor arabile si a culturilor permanente a scazut cu 6% fata de anul 1975, in timp ce suprafata pajistilor a crescut cu 10% comparativ cu acelasi an. Aceasta crestere s-a produs in special prin neluarea in cultura a unor terenuri arabile dupa anul 1990. A crescut cu 4% suprafata ocupata de curti, constructii etc. Suprafata padurilor a crescut cu 1% prin luarea in evidenta a unor terenuri ocupate cu vegetatie forestiera (pasuni impadurite, lunci inundabile etc).
Principalele restrictii ale calitatii solurilor.
Din inventarierea executata de catre I.C.P.A. in colaborare cu 37 O.S.P.A., pentru 41 judete, si cu alte unitati de cercetare, pe circa 12 milioane ha de terenuri agricole, din care pe aproximativ 7,5 milioane ha de teren arabil (circa 80% din suprafata arabila), calitatea solului este afectata intr-o masura mai mica sau mai mare de una sau mai multe restrictii. Influentele daunatoare ale acestora se reflecta in deteriorarea caracteristicilor si functiilor solurilor, respectiv in capacitatea lor bioproductiva, dar, ceea ce este si mai grav, in afectarea calitatii produselor agricole si a securitatii alimentare, cu urmari serioase asupra calitatii vietii omului.
Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc), fie de actiuni antropice agricole si industriale; in multe cazuri factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora.
Restrictii determinate determinate de factori naturali
Seceta se manifesta pe circa 7,1 milioane ha, din care si pe cea mai mare parte a celor 3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrari de irigatie. Dupa datele M.A.A. si din Anuarele Statistice ale Romaniei reiese o crestere a suprafetelor irigate in intervalul 1980-1995, dupa care s-a inregistrat un declin puternic, ajungandu-se ca la mijlocul anului 2000, doar 200 mii ha sa fie udate.
Excesul periodic de umiditate in sol (vezi tabelul 3.4) afecteaza circa 3,9 milioane ha, din care o mare parte din perimetrele cu lucrari de drenaj (3,2 milioane ha), care nu functioneaza cu eficienta scontata.
Eroziunea hidrica este prezenta pe 6,3 milioane ha, din care 2,3 milioane amenajate cu lucrari antierozionale, in prezent degradate puternic in cea mai mare parte; aceasta impreuna cu alunecarile de teren (circa 0,7 milioane ha) provoaca pierderi de sol de pana la 41,5 t/ha.an.
Eroziunea eoliana se manifesta pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere, cunoscand ca, in ultimii ani, s-au defrisat unele paduri si perdele de protectie din zone susceptibile acestui proces de degradare.
Continutul excesiv de schelet in partea superioara a solului afecteaza circa 0,3 milioane ha.
Saturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinte de agravare in perimetrele irigate sau drenate si irational exploatate, sau in alte areale cu potential de saraturare secundara, care insumeaza inca 0,6 milioane ha.
Deteriorarea structurii si compactarea solului ("talpa plugului") se manifesta pe circa 6,5 milioane ha; compactarea primara este prezenta pe circa 2 milioane ha terenuri arabile, iar tendinta de formare a crustei la suprafata solului, pe circa 2,3 milioane ha.
Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii productive
Denumirea factorului
Suprafata afectata(mii ha)
Total Arabil
Seceta
Exces periodic de umiditate în sol 3.781
Eroziunea solului prin apă 6.300 2.100
Alunecări de teren 702
Eroziunea solului prin vânt 378 273
Schelet excesiv de la suprafaţa solului 300 52
Sărăturarea solului, 614
din care cu alcalinitate ridicată 223 135
Compactarea secundară a solului datorită lucrărilor necorespunzatoare 6.500 6.500
Compactarea primară a solului 2.060 2.060
Formarea crustei 2.300 2.300
Rezervă mică-extrem de mică de humus în sol 7.485 4.525
Aciditate puternică şi moderată 3.424 1.867
Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil 6.330 3.401
Asigurarea slabă şi foarte slabă cu potasiu mobil 787 312
Asigurarea slabă cu azot 5.110 3.061
Carenţe de microelemente (zinc) 1.500 1.500
Poluarea fizico-chimică şi chimică a solului, din care: 900
- poluarea cu substanţe purtate de vânt 363
- distrugerea solului prin diverse excavări 24
Acoperirea terenului cu deşeuri şi reziduuri solide 18
*) Sursa: I.C.P.A. (Aceeaşi suprafaţă poate fi afectată de unul sau mai mulţi factori restrictivi.)
Preview document
Conținut arhivă zip
- Impactul Materialelor Metalice asupra Solului.doc