Impactul Materialelor Metalice asupra Solului

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 6902
Mărime: 1.63MB (arhivat)
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Grigorescu Marin
Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea: Stiinta si Ingineria Materialelor Specializare: Ingineria Mediului

Extras din proiect

I. Aspecte privind starea solului

Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule

minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vi . Este un sistem foarte dinamic, care îndeplineşte multe funcţi şi este vital pentru desfăşurarea activitaţilor umane şi pentru

supravieţuirea ecosistemelor.

Ca interfaţă între pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care

îndeplineşte mai multe funcţii vitale, dintre care enumerăm:

o producerea de hrană/biomasă;

-depozitarea, filtrarea şi transformarea unor substanţe;

-este sursă de biodiversitate, habitate, specii şi gene;

-serveşte drept platformă/mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane;

-este sursă de materi prime;

-reprezintă un patrimoniu geologic şi arheologic

Din tabelul 1.şi figura 1. se remarcă faptul că, în anul 2007, ponderea principală, ca şi în anii precedenţi, au deţinut-o terenurile agricole (61,70% din totalul suprafeţei fondului funciar), urmate de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră (28,28% din totalul suprafeţei fondului funciar). Alte terenuri ocupă 10,02% din suprafaţa ţării (ape, bălţi, curţi, construcţi , căi de comunicaţie, terenuri neproductive):

Tabelul 1. Repartitia fondului funciar, pe categorii de folosinte in anul 2008

Tipul de folosinta Suprafata

mii ha %

Terenuri agricole 14.709,3 61,70

Păduri 6.318,9 26,49

Alte terenuri cu vegetaţie forestieră 426,0 1,79

Construcţi 685,7 2,88

Drumuri şi căi ferate 390,1 1,64

Ape şi bălţi 849,9 3,56

Alte suprafeţe (terenuri neproductive) 463,2 1,94

Total 23.839.1 100

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2008

Fig.1 Repartiţia fondului funciar pe categorii de folosinţa în anul 2007

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei

Astfel, suprafata terenurilor arabile si a culturilor permanente a scazut cu 6% fata de anul 1975, in timp ce suprafata pajistilor a crescut cu 10% comparativ cu acelasi an. Aceasta crestere s-a produs in special prin neluarea in cultura a unor terenuri arabile dupa anul 1990. A crescut cu 4% suprafata ocupata de curti, constructii etc. Suprafata padurilor a crescut cu 1% prin luarea in evidenta a unor terenuri ocupate cu vegetatie forestiera (pasuni impadurite, lunci inundabile etc).

Principalele restrictii ale calitatii solurilor.

Din inventarierea executata de catre I.C.P.A. in colaborare cu 37 O.S.P.A., pentru 41 judete, si cu alte unitati de cercetare, pe circa 12 milioane ha de terenuri agricole, din care pe aproximativ 7,5 milioane ha de teren arabil (circa 80% din suprafata arabila), calitatea solului este afectata intr-o masura mai mica sau mai mare de una sau mai multe restrictii. Influentele daunatoare ale acestora se reflecta in deteriorarea caracteristicilor si functiilor solurilor, respectiv in capacitatea lor bioproductiva, dar, ceea ce este si mai grav, in afectarea calitatii produselor agricole si a securitatii alimentare, cu urmari serioase asupra calitatii vietii omului.

Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc), fie de actiuni antropice agricole si industriale; in multe cazuri factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora.

Restrictii determinate determinate de factori naturali

Seceta se manifesta pe circa 7,1 milioane ha, din care si pe cea mai mare parte a celor 3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrari de irigatie. Dupa datele M.A.A. si din Anuarele Statistice ale Romaniei reiese o crestere a suprafetelor irigate in intervalul 1980-1995, dupa care s-a inregistrat un declin puternic, ajungandu-se ca la mijlocul anului 2000, doar 200 mii ha sa fie udate.

Excesul periodic de umiditate in sol (vezi tabelul 3.4) afecteaza circa 3,9 milioane ha, din care o mare parte din perimetrele cu lucrari de drenaj (3,2 milioane ha), care nu functioneaza cu eficienta scontata.

Eroziunea hidrica este prezenta pe 6,3 milioane ha, din care 2,3 milioane amenajate cu lucrari antierozionale, in prezent degradate puternic in cea mai mare parte; aceasta impreuna cu alunecarile de teren (circa 0,7 milioane ha) provoaca pierderi de sol de pana la 41,5 t/ha.an.

Eroziunea eoliana se manifesta pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere, cunoscand ca, in ultimii ani, s-au defrisat unele paduri si perdele de protectie din zone susceptibile acestui proces de degradare.

Continutul excesiv de schelet in partea superioara a solului afecteaza circa 0,3 milioane ha.

Saturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinte de agravare in perimetrele irigate sau drenate si irational exploatate, sau in alte areale cu potential de saraturare secundara, care insumeaza inca 0,6 milioane ha.

Deteriorarea structurii si compactarea solului ("talpa plugului") se manifesta pe circa 6,5 milioane ha; compactarea primara este prezenta pe circa 2 milioane ha terenuri arabile, iar tendinta de formare a crustei la suprafata solului, pe circa 2,3 milioane ha.

Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii productive

Denumirea factorului

Suprafata afectata(mii ha)

Total Arabil

Seceta

Exces periodic de umiditate în sol 3.781

Eroziunea solului prin apă 6.300 2.100

Alunecări de teren 702

Eroziunea solului prin vânt 378 273

Schelet excesiv de la suprafaţa solului 300 52

Sărăturarea solului, 614

din care cu alcalinitate ridicată 223 135

Compactarea secundară a solului datorită lucrărilor necorespunzatoare 6.500 6.500

Compactarea primară a solului 2.060 2.060

Formarea crustei 2.300 2.300

Rezervă mică-extrem de mică de humus în sol 7.485 4.525

Aciditate puternică şi moderată 3.424 1.867

Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil 6.330 3.401

Asigurarea slabă şi foarte slabă cu potasiu mobil 787 312

Asigurarea slabă cu azot 5.110 3.061

Carenţe de microelemente (zinc) 1.500 1.500

Poluarea fizico-chimică şi chimică a solului, din care: 900

- poluarea cu substanţe purtate de vânt 363

- distrugerea solului prin diverse excavări 24

Acoperirea terenului cu deşeuri şi reziduuri solide 18

*) Sursa: I.C.P.A. (Aceeaşi suprafaţă poate fi afectată de unul sau mai mulţi factori restrictivi.)

Preview document

Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 1
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 2
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 3
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 4
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 5
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 6
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 7
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 8
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 9
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 10
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 11
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 12
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 13
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 14
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 15
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 16
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 17
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 18
Impactul Materialelor Metalice asupra Solului - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Impactul Materialelor Metalice asupra Solului.doc

Alții au mai descărcat și

Înregistrarea Mărcilor

1. Rolul si funcţiile mărcilor Apariţia mărcilor a avut loc în timpuri străvechi, în momente greu de precizat. Din dorinţa de a-şi proteja...

Tratamente Termice

1. Carburarea Metoda de carburare descrisă se poate aplica pe instalaţii de tratament termic în strat fluidizat încălzită cu gaz, unde faza de...

Materiale Magnetice Moi

Corespunzator destinatiei lor,la elaborarea materialelor magnetic moi se urmareste sa se obtina: - inductie remanenta mica; - permeabilitate...

Tehnologii avansate - obținerea polimerilor

Introducere. Generalitati Multe articole fabricate mai demult din lemn, metal sau alte materiale se fac astazi din material plastic. Toate...

Materiale

1.1. Generalitati In tehnica, obtinerea de produse impune neaparat si utilizarea categoriei de "material", ca parte componenta a "bazei materiale"...

Aurul și Argintul

Se crede ca aurul a fost descoperit inaitea cuprului . Cules sub forma unor bucati stralucitoare din nisipurile raurilor si depunerile aluvionare ,...

Tehnologia Materialelor

PRINCIPIUL OBT PIESEI PRIN TURNARE:obt unei piese prin turnare consta in umplerea unei cavitati cu topitura mat sau aliajului.pt piesa 1 se fol un...

Proprietățile fizico-mecanice și de exploatare ale fontei cu grafit nodular

Prin determinarea proprietăţilor mecanice în condiţii de exploatare s-a constatat că proprietăţile mecanice ale fontei cu grafit nodular sînt pe...

Te-ar putea interesa și

Proiectare platformă de precolectare deșeuri plastice

1 . MEMORIU TEHNIC Proiectul de tehnologii de tratare şi valorificare a deşeurilor are ca temă de proiectare o platforma de precolectare a...

Evaluarea de Impact la SC Best Metal SA

A. Incadrarea proiectului I. Date generale 1.1. Denumirea unitatii S.C. BEST METAL S.A. 1.2. Amplasament, suprafaţa ocupată Amplasamentul...

Sistemul de management integrat de mediu al firmei Rompetrol Rafinare S.A.

ETAPA I. Descrierea organizatiei, misiunea organizatiei S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A Grupul Rompetrol este o companie multinationala, cu...

Studiu de impact asupra mediului pe tronsonul de autostradă Mizil - Cornu din Județul Prahova

1. DATE GENERALE 1.1 Informatii despre titularul proiectului Titularul proiectului este Consiliul Judetean Prahova cu sediul in B-dul Republicii,...

Studiu Complex al Comunei Nicolae Titulescu

INTRODUCERE In lucrarea de fata ne-am propus sa creionam o imagine complexa asupra localitatii Nicolae Titulescu, al carui nume are o rezonanta...

Reabilitarea parcului Jean Dalles din comuna Bucsani, judetul Dambovita

1.1. Denumirea proiectului: “Reabilitarea Parcului DALLES din comuna Bucsani , județul Dâmbovița”. 1.2. Obiectivele proiectului: - Repunerea in...

Calitatea și securitatea pâinii

1. NOTIUNI GENERALE DESPRE MARFURI 1.1. MARFURI: DEFINITIE SI SEMNIFICATIE Legislatia, precum si diferitele domenii teoretice si practice ale...

Poluarea Solurilor cu Metale Grele în Zona Fostului Combinat Ampelum Zlatna și Metode de Remediere a Acestora

În lucrarea de față este abordat subiectul poluării solurilor cu metale grele în zona fostului combinat Ampelum Zlatna și este prezentată o...

Ai nevoie de altceva?