Proiect Tehnologia Materialelor

Determinarea rolului funcţional se face pornind de la analiza fiecărei suprafeţe a piesei finite.

-se analizează piesa (desenul de execuţie al acesteia);

-se descompune piesa în suprafeţe simple (plane , cilindrice , conice , evolventice , elicoidale etc.), deoarece rolul funcţional al piesei este dat de rolul funcţional al fiecărei suprafeţe ce delimitează piesa în spaţiu. Există patru tipuri de suprafeţe:

Suprafeţe de asamblare : precizie de formă, de poziţie , rugozitate mică şi eventuale prescripţii referitoare la duritatea suprafeţei;

Suprafeţe funcţionale (pentru care piesa a fost construită): precizie de formă , de poziţie , precizie dimensională , rugozitate si eventual prescripţii la natura materialului şi modul de realizare;

Suprafeţe tehnologice ajută la obţinerea suprafeţelor funcţionale eventuale prescripţii de formă şi poziţie ;

Suprafeţe auxiliare : sunt cele care fac legătura între primele două.

- se notează toate suprafeţele în sens trigonometric sau în altă ordine (S1,S2,…,Sn);

-se analizează fiecare suprafaţă şi i se găseşte tipul;

-se întocmeşte graful “Suprafeţe-caracteristici”;

-se determină rolul funcţional , ca urmare a relaţiei ce există între suprafeţele analizate;

După ce s-au urmat aceste etape, rolul funcţional al piesei s-a găsit ca fiind acela de a transmite mişcarea de rotaţie.

Cap.ll

Alegerea materialului optim folosind metoda valorilor optime

După stabilirea rolului funcţional se alege materialul optim ce va fi folosit la obţinerea piesei. Rolul funcţional ne arată şi proprietăţile pe care trebuie să le îndeplinească piesa . O alegere optimă a unui material pentru o anumită destinaţie , este o problemă foarte complexă ce trebuie rezolvată de proiectant.

Concluzia este că dacă se doresc anumite proprietăţi se face o proiectare a materialului cu o astfel de structură care să implice cerinţele cerute de rolul funcţional . Adică se alege acel material care să îndeplinească cerinţele minime de rezistenţă şi durabilitate ale piesei în condiţiile unui preţ de cost minim şi al unei fiabilităţi sporite.

Proprietăţile unui material trebuie considerate ca o sumă de relaţii între material şi mediul înconjurător în care va lucra.

Prezentăm o clasificare a proprietăţilor din punct de vedere al alegerii materialului optim şi a caracteristicilor acestuia :

Proprietăţi

FuncţionaleFiziceGreutate specifică , temperatura de topire , condiţii termice

ChimiceRezistenţa la coroziune

MecaniceRezistenţa la rupere , duritatea

ElectriceConductibilitate , impedanţă

MagneticePermeabilitate magnetică

OpticeOpacitate , reflexie

NuclearePerioada de înjumătăţire , absorbţia , atenuarea

EsteticeCuloare , aspect , grad de netezime

Proprietăţi

TehnologiceTurnabilitate

Deformabilitate

Uzinabilitate

Călibilitate

Sudabilitate

Proprietăţi

EconomicePreţ de cost , consum de resurse şi de energie , coeficient de poluare si coeficient de protecţie a operatorului