Tehnologia turnării - roată de curea

Proiect
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 25 în total
Cuvinte : 4193
Mărime: 559.12KB (arhivat)
Publicat de: Codrina Bratu
Puncte necesare: 8

Cuprins

  1. CAPITOLUL 1
  2. STUDIUL PIESEI TURNATE . 2
  3. CAPITOLUL 2
  4. ALEGEREA POZIŢIEI PIESEI LA TURNARE . 5
  5. CAPITOLUL 3
  6. ALEGEREA SUPRAFEŢEI DE SEPARAŢIE SI A FORMEI MODELULUI . 6
  7. CAPITOLUL 4 . 7
  8. ALEGEREA ADAOSURILOR DE PRELUCRARE . 7
  9. CAPITOLUL 5 . 9
  10. ÎNTOCMIREA DESENULUI PIESEI BRUTE –TURNATE . 9
  11. CAPITOLUL 6 . 10
  12. AŞEZAREA MIEZURILOR IN FORMA SI EVACUAREA GAZELOR LA TURNARE100
  13. CAPITOLUL 7 . 12
  14. CALCULUL RŢELEI DE TURNARE.12
  15. CAPITOLUL 8. 18
  16. ALEGEREA MATERIALULUI DE FORMARE, A RAMELOR DE FORMARE SI PROIECTARE A FORMEI ASAMBLATE.18
  17. CAPITOLUL 9.23
  18. TURNAREA ALIAJELOR IN FORMA.23

Extras din proiect

CAPITOLUL l

STUDIUL PIESEI TURNATE

Fulia este realizata din fonta cenuşie, Fc 250.

Fontele cenuşii sunt aliaje ale fierului cu carbonul in care reacţiile de la solidificare si racire au avut loc in totalitate sau numai parţial. In structura acestor fonte este present grafitul ca faza nemetalica si care imprima o culoare specifica suprafeţei de rupere.

Din punct de vedere practic, fontele cu grafit reprezintă cele mai importante aliaje de turnare, fiind si cele mai ieftine.

Fontele cenuşii au cea mai are capacitate de amortizare a vibraţiilor, poseda proprietati antifrictiune, rezistenta buna la coroziune in medii corosive obişnuite, au prelucrabilitate buna prin aschiere si sunt aproape complet insensibile la efectul de crestătură care provoaca ruperea la oboseala a otelurilor. Desi domeniul de extindere al fontelor cenuşii este cuprins intre 2,08 si 6,67% C, interes practic prezintă numai cele cu 2,4 pana la 3,8% C, deoarece au rezistenta mecanica mare.

Proprietati fizice ale fontelor cenuşii. Grafitul micsoreaza temperatura de difuzie a fontelor: cu cat cantitatea de grafit dizolvat in topitura creste, cu atat temperatura de topire a fontelor cenuşii scade apropiindu-se de temperatura de sfarsit de topire a fontelor albe (1148°C). Grafitul, fiind un element uşor produce scaderea greutatii specifice a fontelor (p=2.22 kg/dm3). De asemenea grafitul micsoreaza conductivitatea termica si electrica a fontelor si reduce luciul metallic

Proprietati mecanice ale fontelor cenuşii. Asupra proprietăţilor mecanice, grafitul are o influenta net defavorabila, deoarece prezenta lui micsoreaza secţiunea

portanta a pieselor.

Rezistenta la rupere prin tractiune a fontelor cenuşii este mult mai mica decât a otelurilor. Rezistenta la uzare este superioara otelurilor, deoarece grafitul are rol de lubrifiant. Rezistenta la oboseala a fontelor cenuşii este foarte mica, mai ales cand grafitul este lamelar cu vârfuri ascutite, deorece lamelele se comporta ca nişte microfisuri care se constituie in amorse de distrugere prin oboseala a fontelor.

Proprietati tehnologice.

Turnabilitatea. Grafitul are o influenta favorabila asupra turnabilitatii; el micsoreaza contractia, măreşte fluiditatea si scade temperature de topire a fontelor. In timpul solidificarii, fontele cenuşii isi măresc volumul datorita formarii grafitului si acest lucru duce la umplerea completa a formei de turnare, asigurand reproducerea fidela a modelului.

Sudabilitatea. Grafitul micsoreaza sudabilitatea fontelor cenuşii, acestea ffiin mai greu sudabile decât otelurile, insa mai uşor sudabile decât fontele albe.

Aschibilitatea. Grafitul inrautateste aschiabilitatea fontelor, care se aschiaza mai greu decât otelurile, cu o viteza deaschiere mai mica, folosindu-se numai scule armate cu plăcute dure din carburi metalice, obtindu-se o calitate a suprafeţei inferioare.

Deformabilitatea. Datoria prezentei grafitului, fontele cenuşii sunt materiale fragile, care nu pot fi deformate plastic la rece sau la cald. Ele se prelucreaza numai prin turnare si aschiere.

Fontele cenuşii obişnuite pentru turnatorie sunt fonte cu grafit lamelar nemodificat, folosite pentru turnarea de piese pentru constructia de maşini. Simbolul acestor fonte este “Fc” urmat de valoarea rezistentei minime la rupere prin tractiune, in N/mm2, determinata pe epruvete cu diametrul de 30mm. Sunt standardizate 7 mărci de fonte, conform tabelului de mai jos:

Preview document

Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 1
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 2
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 3
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 4
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 5
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 6
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 7
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 8
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 9
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 10
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 11
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 12
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 13
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 14
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 15
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 16
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 17
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 18
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 19
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 20
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 21
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 22
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 23
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 24
Tehnologia turnării - roată de curea - Pagina 25

Conținut arhivă zip

  • Tehnologia Turnarii - Roata de Curea.pdf

Te-ar putea interesa și

Arbore cu Came

Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a elementelor mecanismului de distribuţie ce echipează autoturismul Dacia Logan 1.4 MPI 1.1. Analiza...

Ai nevoie de altceva?