Cuprins
- INTRODUCERE Pagina
- 7
- Capitolul 1
- NAŢIUNE, NAŢIONALISM ŞI SECURITATE
- 15
- 1.1. Naţiunea în interpretările ideologice şi teoretice contemporane 20
- 1.2. Principalele teorii ale naţionalismului 31
- 1.2.1. Considerente generale 31
- 1.2.2. Sociologia naţionalismului 34
- 1.3. Socializarea naţiunilor în contextul globalizării culturale 48
- 1.3.1. Naţiunea ca produs cultural 48
- 1.3.2. Teorii ale globalizării 50
- 1.3.3. Efectele globalizării culturale asupra naţiunii 55
- 1.4. Globalizare şi (in)securitate 59
- 1.4.1. Securitatea României în contextul globalizării 61
- 1.4.2. Asumarea securităţii globale 63
- 1.4.3. Opinii privind viitorul sistem global de putere 67
- Concluzii parţiale 71
- Capitolul 2
- DIFERENŢELE CULTURALE – SURSĂ DE INSECURITATE
- 75
- 2.1. Delimitări conceptuale privind securitatea şi cultura 78
- 2.1.1. Conceptul de securitate 78
- 2.1.2. Dimensiunea culturală a securităţii 80
- 2.1.3. Conceptul de cultură 83
- 2.1.4. Dinamica valorilor sociale 85
- 2.2. Modele teoretice de analiză a diferenţelor culturale. Principalele rezultate cu referire la România
- 90
- 2.2.1. Modelul Inglehart. World Values System 90
- 2.2.2. Modelul Hofstede 98
- 2.2.3. Identitatea europeană versus identitatea naţională 103
- 2.2.4. Identitatea şi mândria la români 108
- 2.2.5. Măsurarea sociologică a identităţii naţionale 111
- Concluzii parţiale 112
- Capitolul 3
- VALORI ŞI NORMATIVITATE ÎN MEDIUL MILITAR
- 115
- 3.1. Analiza sociologică a profesiei militare
- 120
- 3.1.1. Scurtă incursiune în istoria termenilor 120
- 3.1.2. Definiţii şi abordări contemporane 123
- 3.1.3. Reflecţii posibile asupra profesiei şi instituţiei militare 129
- 3.2. Diferenţe culturale dintre armată şi societate 135
- 3.2.1. Teoria incompatibilităţii dintre armată şi societate 136
- 3.2.2. Etape în evoluţia analizei diferenţelor culturale 139
- 3.2.3. Rezultate recente ale studiilor privind armata şi societatea 143
- 3.3. Dinamica valorilor socio-profesionale în mediul militar
- 147
- 3.4. Socializarea profesională 158
- 3.4.1. Elemente teoretice referitoare la procesul de socializare 159
- 3.4.2. Specificul socializării militare 167
- 3.4.3. Operaţionalizarea conceptului de „socializare profesională” 171
- 3.5. Studiul de caz: Socializarea profesională în instituţiile militare de învăţământ
- 175
- Concluzii parţiale 188
- Capitolul 4
- SECURITATE PRIN EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ
- 189
- 4.1. Educaţia – fundament al culturii de securitate 192
- 4.1.1. Evaluarea instanţei de socializare militară 193
- 4.1.2. Cultura de securitate 200
- 4.2. Axiologia tinerilor din România 204
- 4.2.1. Profilul socio-demografic al tinerilor din România 205
- 4.2.2. Opinii ale tinerilor cu privire la profesia militară – studiu de caz 212
- 4.3. Securitate prin multiculturalism 222
- 4.3.1. Multiculturalismul – instrument al securităţii 224
- 4.3.2. Toleranţa – element esenţial al multiculturalismului 228
- 4.4. Codul de conduită profesională 231
- Concluzii parţiale 235
- CONCLUZII FINALE 237
- BIBLIOGRAFIE 243
- ANEXE 253
- Nr. 1 Definiţii ale globalizării 254
- Nr. 2 Globalizare - Selecţie din raportul de cercetare „Globalization” al Comisiei Europene, realizat de EOS Gallup Europe, Brussels, noiembrie 2003
- 255
- Nr. 3 Cine va conduce lumea? - Selecţie din raportul de cercetare Who will Lead the World?, realizat de GlobScan & PIPA, aprilie 2005..
- 262
- Nr. 4 Cum se văd europenii pe ei înşişi? - Selecţie din raportul de cercetare al Comisiei Europene, How Europeans see themselves. Looking through the mirror with public opinion surveys, realizat de EOS Gallup Europe, Brussels, septembrie 2000
- 266
- Nr. 5 Viitorul Europei - Selecţie din raportul de cercetare The Future of Europe, realizat de Comisia Europeană, Brussels, mai 2006
- 270
- Nr. 6 Instrument sociologic de măsurare a identităţii naţionale 273
- Nr. 7 Operaţionalizarea conceptului de socializare profesională 274
- Nr. 8 Codul de conduită profesională al militarilor 277
Extras din proiect
Pagină albă
INTRODUCERE
Interesul pentru valori, pentru modul în care acestea sunt transmise prin intermediul proceselor de socializare, s-a conturat încă din timpul facultăţii de sociologie. Lucrarea de licenţă, „Funcţia socializatoare a armatei”, prezenta la vremea respectivă, anul 1997, un interes îndreptăţit, întrucât armata, prin tradiţie, îşi asumase şi un rol formativ-educativ; de aceea, armata era considerată o înaltă şcoală de educaţie a tinerilor; astăzi, ca urmare a suspendării serviciului militar obligatoriu, deşi această funcţie se axează preponderent asupra aspectelor strict profesionale, substratul normativ-valoric al procesului de formare şi dezvoltare profesională a militarilor nu poate fi neglijat.
Fiind consacrată multidimensionalitatea conceptului de securitate, analiza problematicii securităţii naţionale comportă o paradigmă sistemică de cercetare; cu toate acestea, unele dimensiuni ale securităţii, printre care şi dimensiunea culturală, sunt adesea neglijate. Studiile din domeniul ştiinţelor militare sunt centrate îndeosebi, într-un mod oarecum firesc, pe dimensiunea militară şi mai puţin pe dimensiunile politică, economică, socială, ecologică sau culturală. Alegerea temei a fost aşadar motivată şi de faptul că problematica valorilor ca element central al unei culturi, foarte puţin abordată în studiile de securitate la nivel naţional şi internaţional, poate aduce un spor de cunoaştere şi de explicitare a acestui concept complex, aflat într-o dinamică ce necesită un demers permanent de reactualizări teoretice.
Un alt argument pentru alegerea temei, în completarea celui enunţat anterior, îl reprezintă constatarea experţilor militari conform cărora ameninţările la adresa securităţii naţionale devin din ce în ce mai difuze şi nu mai au un caracter exclusiv militar. Astfel, fără a desconsidera sub nicio formă studiile care abordează preponderent aspectele militare ale securităţii, considerăm oportună orientarea noastră şi către alte aspecte complementare acestora, în speţă, dimensiunea culturală a securităţii naţionale.
O importanţă semnificativă în alegerea temei a reprezentat-o experienţa obţinută de-a lungul a 9 ani de investigaţii sociologice, perioadă în care un subiect constant al preocupărilor mele de cercetare l-a constituit procesul de socializare profesională desfăşurat în instituţiile militare de învăţământ, proces prin intermediul căruia se transmit principalele valori noilor membri ai organizaţiei. Acest privilegiu profesional mi-a oferit ocazia să dezvolt diverse metodologii şi instrumente de cercetare, să colectez un set bogat de date pe baza cărora am putut să verific diverse ipoteze de cercetare. Astfel, dintre investigaţiile sociologice pe care le-am condus sau la care am colaborat, cele care au contribuit la fundamentarea argumentelor teoretice, sunt următoarele:
• octombrie 2002, Socializarea profesională în instituţiile militare de învăţământ, cercetare sociologică complexă ce a vizat mai multe categorii de subiecţi şi instanţe ale procesului de socializare: 227 studenţi militari, 167 tineri ofiţeri (ultimele 3 promoţii), 95 de comandanţi nemijlociţi ai acestor tineri ofiţeri şi cadrele de conducere din Academia Forţelor Terestre.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Abordari Sociologice ale Valorilor si Securitatii Nationale.doc