Actori Politici Colectivi

Originile partidelor politice

Chiar daca termenul a fost folosit mai inainte, despre partide politice incepe sa se vorbeasca din momentul in care politica moderna ia amploare , printr-o participare mai vasta, cand devine concurentiala si cand functiile de reprezentare si de guvernare sunt distribuite prin consultari elctorale.

Asa cum a aratat Maurice Duverger, acest fenomen poate sa porneasca de la Parlament si atunci vor exista grupuri de parlamentari care sa mobilizeze organizatiile de partid, incepand de la propriile circumscriptii electorale ; sau vor exista opozanti la grupurile deja intrate in Parlament, care sa se organizeze in unele retele sociale preexistente, cum ar fi asociatiile pentru apararea drepturilor muncitorilor, asociatiile de natura confesionala sau grupurile entice.

Orice s-ar spune, partidele sunt organizatii create relativ recent, find, pe cat de importante, pe atat de controversate.

Nu este usor sa dai o definitie unui partid, deoarece multe organizatii care se comporta sau care sunt constranse sa se comporte ca niste partide refuza sa se considere astfel, pentru a scapa de criticele indreptate impotriva partidelor.

Definitia incepe sa se contureze daca luam in considerare esenta a ceea ce constituie un partid.

Definitia clasica a fost data de sociologul german Max Weber : “partidele… sunt, in esenta lor intima, organizatii liber create si orientate catre o recrutare libera…,scopul lor fundamental find de a aduna voturi pentru alegerile vizand functii politice”.

Exemplu: statul/ biserica

Pe langa acestea se poate naste un partid care sa reprezinte statul, si altul ,in opozitie cu el, care sa reprezinte interele si idealurile bisericii( sau ale bisericilor).

Bineinteles ca este posibil ca partidul centrului si partidul statului sa ajunga sa formeze o singura organizatie politica, la fel cum e posibil ca biserica sa caute sa reprezinte interesele si idealurile periferiei.

In acest caz, sistemul de partide ar putea sa cuprinda trei sau chiar numai doua partide: un partid liberal si un partid confesional; sau un partid conservator, unul liberal si unul confessional; sau un partid liberal, unul confessional si un patid al minoritatii entice care este concentrata regional.

Aparitia si evolutia partidelor politice in Romania

In cadrul societatii, activitatea politica se realizeaza nu numai prin intermediul statului, a institutiilor si organismelor ce tin de acestea, ci si printr-o vasta si complexa retea de organizatii si institutii nestatale. In cadrul celor din urma, se releva prin importanta, prin rol si prin manifestare partidele politice.

Existenta partidelor politice , a partidismului ca fenomen politic reprezinta un element esential al vietii democratice in cadrul societatilor moderne. Unii autori afirma ca democratia incepe si exista numai odata cu aparitia si dezvoltarea partidismului, relevand astfel legatura necesara si esentiala dintre vointa societatii si luarea acesteia in considerare in cadrul actului concret de guvernare, de exercitare a puterii publice.

Notiunea de partid are la baza din punct de vedere etimologic latinescul pars-partis si desemneaza o grupare de oameni constituita in mod voluntar, animate de aceleasi idei , conceptii, scopuri care actioneaza in comun pe baza unui program, in vederea realizarii acestora.

Partidele nu au avut aceeasi semnificatie si valoare in toate oranduirile sociale. Exista o delimitare intre asa-zisele partide care au existat in sclavagism si feudalism si cele din societatea moderna.

Primele asocieri apar in sclavagism si apoi in feudalism , ele asemanandu-se foarte mult cu societatile secrete, oculte, congregatiile, ordinele existente in aceste societati. Asemenea partide apar in statele grecesti, Sparta, Atena, in Imperiul Roman.

In feudalism , ca rezultat direct al predominarii formei monarhiei absolute in organizarea si conducerea societatii, partidele decad. La nivel social, societatea se structureaza in partida nobilimii, a clerului, a taranimii, iar catre sfarsitul feudalismului, in starea a 3-a, care grupa elementele anitifeudale.

De regula, in societatea medievala asa-zisele partide apar in interiorul nobilimii , intre forma sa laica si ecleziastica, iar catre sfarsitul acestei societati, intre nobilime si starea a 3-a, care grupau elementele viitoarei burghezii si masele populare.

In aceste societati, partidele nu desfasurau o activitate permanenta, ci una sporadica, efemera, nefiind bazata pe un program politic coerent si clar. De regula, ele reflectau interese partizane si urmareau realizarea unor interese personale sau oculte si dupa atingerea obiectivului propus sau, dupa caz, a infrangerii, isi incetineau activitatea si se destramau.

Aceste grupuri nu au reusit sa atraga in circuitul vietii politice toate clasele si categoriile vietii sociale, ci dimpotriva, importante segmente sociale, cum era cazul sclavilor in Antichitate, al taranilor, al maselor populare in feudalism, al tinerilor sau femeilor au ramas in afara perimetrului actiunii lor.

In acceptiunea moderna a termenului, ca institutii politice legal conturate, cu statute si programe clar fundamentate, cu activitate organizata si permanenta in care au acces toate clasele si categoriile sociale, cu rol major in organizarea si conducerea societatii, partidele politice apar o data cu societatea, moderna , cu capitalismul.

Geneza partidelor politice moderne se regaseste in perioada trecerii de la feudalism la capitalism, in timpul luptei antifeudale purtate de burghezie.

In multe tari, partidele politice s-au nascut din cerinta realizarii unor sarcini si obiective ale luptei de eliberare nationala, de constituire sau desavarsire a statului national. In acest sens, partidele politice au fost singurele care au reusit sa uneasca intr-o forta social-politica pe cei interesati in lupta nationala, sa asigure acesteia un program coerent si clar, precum si strategia si tactica necesare realizarii sale.

Problema definirii partidului politic a constituit si constituie si astazi un subiect de disputa in literatura de specialitate. Pe marginea acestei teme apare o mare diversitate de opinii, unele punand accentul pe latura institutionala, organizatorica, functii sau rolul social al partidelor, altele reducand analiza la jocul pentru putere, la implicara partidelor in obtinerea, exercitarea si mentinerea acesteia.

Max Weber considera partidul politic “ o asociatie de oameni liber , voluntar constituita, necesara societatii, cu un anumit program, cu obiective ideale sau materiale”. Dupa cum se observa, autorul in discutie pune accentul pe aspectul institutional, organizatoric si pe programul partidelor politice si mai putin pe dimensiunea lor sociala.

In perioada postbelica, accentul in definirea partidului politic se pune atat pe ideea de organizare, dar mai ales pe rolul si functiile exercitate de acesta si, cu precadere, pe aspectul legat de obtinerea si pastrarea puterii (M. Duverger).

Sintetizand, putem aprecia ca partidul politic este o forma de asociere caracterizata prin reunirea vuluntara a membrilor, cu o gandire si actiune proprie, cu o unitate de scopuri, interese si idei, toate grupate pe un fundament politic-ideologic acceptat si insusit de mambrii sai.

Potrivit Constitutiei actuale a Romaniei, partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.