Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 68 în total
Cuvinte : 20455
Mărime: 75.49KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

SECTIUNEA I

SCURT ISTORIC

SECŢIUNEA A II-A

DELIMITĂRI CONCEPTUALE

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI EUROPEAN

SECŢIUNEA I

MODUL DE DESEMNARE A PARLAMENTARILOR EUROPENI

SECŢIUNEA A II-A

REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

SECŢIUNEA A III-A

STRUCTURA PARLAMENTULUI EUROPEAN

CAPITOLUL III

ATRIBUŢIILE PARLAMENTULUI EUROPEAN

SECŢIUNEA I

ATRIBUŢIILE ÎN MATERIE LEGISLATIVĂ

SECŢIUNEA A II-A

CONTROLUL POLITIC

SECŢIUNEA A III-A

PUTEREA BUGETARĂ

SECŢIUNEA A IV-A

ATRIBUŢII ÎN MATERIE DE RELAŢII EXTERNE

CAPITOLUL IV

RELAŢIILE PARLAMENTULUI EUROPEAN CU ALTE INSTITUŢII

SECŢIUNEA I

RELAŢIILE PARLAMENTULUI EUROPEAN CU ALTE INSTITUŢII COMUNITARE

SECŢIUNEA A II-A

RELAŢIILE PARLAMENTULUI EUROPEAN CU ALTE INSTITUŢII EXTRACOMUNITARE

CAPITOLUL V

CONSIDERAŢII FINALE

SECŢIUNEA I

ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

SECŢIUNEA A II-A

PERSPECTIVELE PARLAMENTULUI EUROPEAN

Extras din document

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care şi-a ţinut prima sa sesiune la 10 august 1949, poate fi considerată cea mai veche adunare parlamentară internaţională pluralistă formată din deputaţi aleşi în mod democratic, înfiinţată pe baza unui tratat interguvernamental.

SECTIUNEA I

SCURT ISTORIC

Dând expresie principiului democraţiei reprezentative, Parlamentul European a fost conceput ca una din principalele instituţii Continentale, reprezentând nu numai propriile popoare, dar şi celelalte popoare ale Uniunii Europene, legate între ele prin angajamente comune, în efortul concentrat spre progresul şi prosperitatea Continentului.

Prevăzută dintru început printre viitoarele instituţii europene, impunerea unei adunări parlamentare internaţionale avea să se dovedească totuşi dificilă, cel puţin la nivelul “Marii Europe”, cea care se întinde din Suedia până în Italia şi din Marea Britanie până în Elveţia. Reticenţele britanicilor faţă de orice formă de “supranaţionalitate” pe de o parte, problema dureroasă a reintegrării Germaniei într-o Europa democratică pe de altă parte, prezenţa statelor neutre şi mândre de neutralitatea lor n-au permis alegerea acestei “constituante europene” care ar fi generat tot restul.1A trebuit ca acest proiect să se limiteze la formule mai modeste de integrare europeană şi să se reducă fie numărul statelor participante, fie gradul de supranaţionalitate parlamentară. Aşa se face că “Marea Europa” s-a redus la formula valabilă şi astăzi a unui “Consiliu al Europei” din care lipseşte orice supranaţionalitate şi unde Adunarea parlamentară are doar competenţa consultativă. Aşa se face că Europa tratatului CECO, apoi a Pieţei Comune comportă într-adevăr o adunare parlamentară mai puternică, dar în cadrul unei Comunităţi a celor Şase, apoi a celor Zece, adică în cadrul “Micii Europe”.

În fapt, oamenii de stat din Europa anilor ’50 au fost nevoiţi să constate că gradul de supranaţionalitate al instituţiilor europene este invers proporţional cu numărul statelor membre. 2

A apărut, aşadar, CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului) (1952), apoi CEE (Comunitatea Economică Europeană) şi EURATOM (Comunitatea Europeană a Energiei Atomice) (1957) care comportau, fireşte, o adunare parlamentară, dar o adunare parlamentară funcţionând în cadrul unei simple comunităţi economice, comunitate redusă iniţial la cărbune-oţel, extinsă mai apoi şi la alte sectoare ale economiei.

Acesta ar fi punctul de plecare modest al unei adunări care, în 1962, avea să se încununeze cu titlul impunător de “Parlament European”.

Ea avea să cunoască însă, foarte rapid, un destin prodigios. Pe de altă parte, avea să-şi sporească reprezentativitatea până la a fi desemnată prin vot universal, devenind astfel prima Adunare parlamentară internaţională din istorie aleasă prin vot direct de cetăţeni aparţinând unor naţiuni vechi şi mândre.

Pe de altă parte, înainte chiar de alegerea sa directă, această adunare va întreprinde o cucerire lentă, dar sistematică de puteri, care a apropiat-o din ce în ce mai mult de un organism parlamentar clasic. În fine, profitând de sporul de prestigiu conferit de votul popular, ea va înceta foarte curând să se comporte ca adunare a unei Comunităţi Economice Europene, pentru a se profila ca adunare politică a unei Uniuni Europene fondată juridic şi proclamată la 1 noiembrie 1993.

Încă de la început, organizarea prevăzută între cele şase state semnatare ale tratatelor iniţiale a avut la bază ideea unei democraţii liberale care nu putea fi concepută fără o modalitate de reprezentare a popoarelor Statelor reunite în Comunitate (art. 20 din Tratatul C.E.C.O. şi art. 137 din Tratatul C.E.).

O primă caracteristică a Parlamentului European este ilustrată de felul în care acesta s-a cristalizat pe parcursul evoluţiei vieţii comunitare. Punctul de plecare al parlamentarismului comunitar l-a constituit Adunarea Parlamentară creată în 1952. Ea a fost forul parlamentar corespunzător stadiului incipient al integrării, obiectivat în Comunitatea Cărbunelui şi Oţelului. În 1958, respectiva Adunare Parlamentară, în urma constituirii, prin Tratatul de la Roma, a Comunităţii Economice Europene şi a Euratomului, devine for parlamentar şi al acestor noi creaţii comunitare.

Treptat, pe măsură adâncirii integrării vest-europene şi a închegării vieţii comunitare instituţia parlamentară comunitară se desăvârşeşte, dobândind fizionomia actuală, care tinde s-o apropie, într-o serie de privinţe, de parlamentele naţionale, fără să se identifice cu acestea.

O altă particularitate a apariţiei şi evoluţiei vieţii parlamentare comunitare constă în aceea că, spre deosebire de parlamentele naţionale, care îşi găsesc originea şi justificarea activităţii în prevederile constituţiilor statelor naţionale, Parlamentul European îşi are temeiul juridic în tratatele încheiate între statele comunitare pe parcursul procesului integrării lor. De aceea, începutul vieţii parlamentare comunitare a avut iniţial drept temei juridic Tratatul care fundamenta Comunitatea Cărbunelui şi Oţelului, apoi Tratatul de la Roma, iar după aceea Actul Unic European şi, mai recent, Tratatele de la Maastricht şi Amsterdam.

Prevederile acestor tratate ilustrează istoricul vieţii parlamentare comunitare, sporirea atribuţiilor şi a rolului acestei instituţii în viaţa Comunităţii. Relevant este mersul ascendent al Parlamentului European atât în privinţa consolidării structurilor sale, cât şi a locului şi rolului sau în arhitectonica instituţiilor comunitare.3

Acest fapt se explică prin spiritul democrat care a prezidat şi prezidează construcţia comunitară. Totodată, reprezintă o replică dată tendinţelor hegemoniste ce au caracterizat statele multinaţionale şi relaţiile internaţionale.

Întrucât integrarea se realizează cu mijloace democratice şi viaţa comunitară este clădită pe valori democratice, aspect ilustrat şi de parlamentarismul comunitar, reiese cu pregnanţă că democraţia este indispensabilă procesului integraţionist, fiind o condiţie sine-qua-non a trăiniciei şi funcţionalităţii acestuia.

Din anul 1951, autorii tratatelor institutive au impus principiul ca membrii Adunării să fie aleşi prin vot universal direct, după o procedură uniformă în toate statele membre.

La 20 septembrie 1976 Consiliul a reuşit să adopte Actul pentru alegerea reprezentanţilor în Adunare prin sufragiul universal direct, şi pe care îl vom denumi în continuare Actul.Până la data de 7 iunie 1979, când au avut loc primele alegeri directe pentru Parlamentul European, aceasta a fost format din delegaţi desemnaţi de parlamentele naţionale după procedura stabilită de fiecare stat membru. Pentru a ajunge la acest mod de desemnare a parlamentarilor europeni, a trebuit traversată o lunga perioadă de timp şi au fost depăşite numeroase obstacole de ordin politic şi tehnic. În iunie 1979, aceasta desemnare a fost încredinţată votului universal. Însăşi noutatea pe care o reprezenta o adunare parlamentară internaţională, precum şi noutatea, încă mai mare, pe care o reprezenta alegerea prin vot universal a unei

asemenea adunări explică faptul că, pe de o parte, vechiul Parlament a suferit vreme îndelungată de o slabă reprezentativitate, iar pe de altă parte, că a fost nevoie de mai bine de treizeci de ani pentru a se pune în practică votul universal.

Preview document

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 1
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 2
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 3
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 4
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 5
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 6
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 7
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 8
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 9
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 10
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 11
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 12
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 13
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 14
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 15
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 16
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 17
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 18
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 19
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 20
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 21
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 22
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 23
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 24
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 25
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 26
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 27
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 28
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 29
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 30
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 31
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 32
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 33
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 34
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 35
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 36
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 37
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 38
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 39
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 40
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 41
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 42
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 43
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 44
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 45
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 46
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 47
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 48
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 49
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 50
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 51
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 52
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 53
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 54
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 55
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 56
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 57
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 58
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 59
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 60
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 61
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 62
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 63
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 64
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 65
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 66
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 67
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de diploma.doc

Alții au mai descărcat și

Organizarea și Funcționarea Parlamentului European Dimensiunea Istorică a Acestuia

INTRODUCERE Principalul scop al Europei este de a admite în enorma interdependenţă ce leagă statele europene aşa numita „ guvernare colectivă”1....

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Triunghiul violenței în Columbia

Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...

Rusia după Încheierea Războiului Rece

Rusia si strainatatea apropiata Dupa încheierea razboiului rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele...

Planul de dezvoltare rurală și ocuparea forței de muncă în Comuna Feleacu, județul Cluj

Prezentarea generalǎ a comunei Feleacu Transilvania este consideratǎ de cǎtre mulţi specialişti ca fiind ţara tuturor formelor de relief, de la...

Te-ar putea interesa și

Armonizare și Cooperare Fiscală Europeană

Consideraţii introductive Extinderea Uniunii Europene reprezintă cea mai mare provocare a Europei la începutul secolului al XXI-lea, fiind şansa...

Consiliul Europei

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PROTECŢIA JURIDICĂ A DREPTURILOR OMULUI I.1.Apariţia şi evoluţia istorică a protecţiei drepturilor...

Drept Comunitar European

CAPITOLUL I CONSIDERATII INTRODUCTIVE Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, care si-a tinut prima sa sesiune la 10 august 1949, poate fi...

Consiliul Europei

CAPITOLUL I Introducere CONSILIUL EUROPEI: Istoric, Evolutie, Activitati Urmarile nefaste lasate de cel de-al doilea război mondial, atat in...

Dreptul Internațional al Drepturilor Omului

INTRODUCERE Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului constituie nu doar o realitate ci şi o finalitate a întregii activităţi umane,...

Particularități ale Dreptului Comunitar al Afacerilor

CAPITOLUL I: CONSIDERATII GENERALE. SECTIUNEA I: SCURTA INTRIDUCERE. Intreaga istorie a constructiei europene poate fi sintetizata pornind de la...

Cooperarea statelor în cadrul organizațiilor regionale europene

Cooperarea statelor in cadrul organizatiilor internationale europene Cap. I Consideratii generale privind organizatiile 1.1. Notiuni generale...

Consiliul Europei

Primii pași Consiliul Europei a fost creat în urmă cu 57 de ani ca rezultat al acțiunii și strădaniei câtorva ”părinți fondatori” susținuți de...

Ai nevoie de altceva?