Al-Qaeda și 11 Septembrie 2001

Înfiinţarea Al-Qaeda şi ascensiunea lui Osama bin Laden

“Si din cer va veni marele Rege al Terorii./Cerul va arde la 45 de grade/ iar focul va cuprinde Orasul cel Nou…/Doi frati gemeni vor fi sfasiati de haos/ si in timp ce fortareata cade, marele lider va muri./Al treilea mare razboi va incepe in timp ce marele oras arde” – Nostradamus.

Un deceniu de conflict în Afganistan, între 1979 şi 1989, le-a oferit extremiştilor islamişti un loc de adunare şi un teren de antrenament. În Afganistan venise la putere un regim comunist, dar el a fost incapabil să menţină controlul pe termen lung. La sfârşitul anului 1979, Moscova a trimis armata ca să se asigure că ţara avea să rămână sub influenţa Moscovei. Reacţia a fost o mişcare afgană de rezistenţă care a învins trupele sovietice. Tineri musulmani de pe tot cuprinsul planetei au plecat spre Afganistan pentru a se înrola ca voluntari în ceea ce ei considerau a fi un jihad, „războiul sfânt” împotriva invadatorilor. Cei mai mulţi dintre ei veneau din Orientul Mijlociu. Unii erau saudiţi, şi printre aceştia se număra şi Osama Bin Laden.

În vârstă de 23 de ani la sosirea sa în Afganistan, în 1980, Bin Laden era unul din copiii unui magnat saudit din construcţii. El absolvise în ţara natală Abdul Aziz. După unele mărturii, el fusese interesat de studii religioase, fusese inspirat de înregistrările ale predicilor înflacărate ale lui Abdullah Azzam, un discipol palestinian al lui Qutb. Bin Laden s-a remarcat printre voluntari, nu fiincă ar fi făcut dovada unei culturi religioase solide, ci pentru că avea acces la o parte din averea uriaşă a familiei.

Moscheile, şcolile şi internatele serveau ca puncte de recrutare în multe părţi ale lumii, inclusiv în Statele Unite. Unele erau puse pe picioare de către extremişti islamici sau de către susţinătorii lor financiari. Bin Laden a jucat un rol important în această acţiune. El şi clericul Azzam şi-au dat mâna pentru a crea „Biroul pentru servicii” (Mektab al Khidmat, sau MAK), care trimitea recruţii în Afganistan. Arabia Saudită şi Statele Unite pompau în secret miliarde de dolari ca asistenţă secretă pentru echiparea şi antrenarea grupărilor rebele care se luptau cu ocupaţia în Afganistan. Aprilie 1988 a adus victoria jihadului. Moscova a declarat că-şi va retrage trupele din Afganistan în cursul următoarelor nouă luni. În timp ce sovieticii începeau retragerea, conducătorii jihadului discutau despre ce aveau de făcut în continuare.

Bin Laden şi Azzam au fost de acord că organizaţia pe care o creaseră pentru a acţiona în Afganistan nu trebuia lăsată să se dizolve. Ei au înfiinţat o organizaţie pe care au numit-o Baza sau Fundaţia(Al Qaida), ca un poltenţial cartier general pentru viitorul jihad. Deşi Azzam fusese considerat numărul unu în MAK, prin august Bin Laden devenise liderul de necontestat- emir- in Al Qaida. Structura acestei organizaţii includea, ca braţ operaţional, un serviciu de informaţii şi spionaj, un comitet militar, unul financiar, unul politic şi un comitet pentru relaţiile mass media şi propagandă. De asemenea, Bin Laden era înconjurat de un grup de consilieri(Shura), format din oamenii săi de încredere.

Ascensiunea lui Bin Laden la cârma Al Qaida reprezintă o dovadă a ambiţiilor crescânde şi a încrederii în propriile sale forţe. Curând, el a declarat dorinţa dea avea controlul total asupra pregătirii de luptă a mujahedinilor oriunde în lume. Dimpotrivă, Azzam era în favoarea continuării luptei în Afganistan, până când această ţară ar fi avut un adevărat guvern islamist. Şi ca palestinian, vedea în Israel prioritatea principală pentru următoarea etapă. La 24 noiembrie 1989, are loc asasinarea lui Azzam şi a celor doi fii ai săi, într-un atentat cu o maşină capcană, iar Bin Laden a rămas conducătorul indiscutabil a ceea ce mai rămăsese din MAK şi Al Qaida. În toamna lui 1989, reputaţia lui Bin Laden printre extremiştii islamici crescuse îndeajuns de mult ca liderul politic sudanez Hassan al Turabi să-l roage să-şi transplanteze întreaga organizaţie în Sudan. În august 1990, Irakul a invadat Kuweitul. Bin Laden, ale căreui efort în Afganistan îi aduseseră faimă şi respect în lumea arabă, i-a propus monarhiei saudite ca el să-i adune pe mujahedini pentru un jihad pentru recucerirea Kuweitului. Propunerea i-a fost însă respinsă, iar saudiţii s-au alăturat coaliţiei conduse de Statele Unite. Bin Laden a ajutat, cu echipament şi asistenţă pentru pregătirea de luptă. Frontul Islamic Moro de Eliberare din Filipine, precum şi o grupare aflată în curs de înfiinţare, care şi-a luat numele Brigada Abu Sayyaf după unul dintre cei mai importanţi comandanţi mujahedini afgani.