Albania și Coreea de Sud - analiza comparată a celor două state

Introducere

Pentru proiectul de faţă, la Analiza Comparată a Sistemelor Politice, ne-am propus spre examinare din punct de vedere istoric şi mai cu seamă politic sistemele a două state cu o importanţă mai mult sau mai puţin majoră de pe mapamond şi anume Coreea de Sud şi Albania. Analiza comparată a acestor state ne v-a face să reflectăm asupra nivelului de dezvoltare atât din perspectivă politică, economică, socială şi culturală a acestora cât şi să observăm din prismă critică evoluţia statelor, existenţa lor şi efectul asupra societăţii politice globale.

O analiză comparată, ceea ce semnifică cercetarea unor lucruri sau fenomene descompunându-le în părţile lor componente şi ulterior comparându-le pe fiecare în parte, sau o examinare cu atenţie în vederea obţinerii unor concluzii documentate ne va duce spre o mai bună înţelegere asupra modului şi formulei cum şi după ce criterii fucţionează în ziua de astăzi unele state ale lumii. Astfel, ţinând seama de unele elemente importante precum populaţia, generalităţile istorice, culturale şi politice, locurile în clasamentele mondiale, relaţiile cu ţările vecine şi cu alte state, sistemele de partide, participarea politică sau capitalul social precum şi multe altele, vom putea conchide asupra unor certitudini referitoare la aceste două state şi influienţa acestora.

În literatura de specialitate există o regulă după care tindem să ne conducem şi anume: Ţin de competenţa comparării sau se compară numai lucrurile care sunt supuse comparării. Din cele menţionate, am ales Coreea de Sud şi Albania din următoarele motive:

A) Din punct de vedere politic, sunt două state cu regimuri, evoluţie şi impact diametral opuse

B) Din punct de vedere economic, Coreea de Sud fiind una dintre marile metropole şi puteri economice ale lumii şi de cealaltă parte Albania care abia şi-a revenit de pe urma regimului de dictatură comunist cu o situaţie mult prea precară

C) Din perspectivă geografică, sunt două state ce se află la o distanţă considerabilă una de cealaltă şi asta trimiţându-ne la ideea că diferă din mai multe considerente

D) Din punct de vedere cultural, religios şi social, în timp ce statul din Asia şi-a menţinut o poziţie stabilă în acest sens, cel din Europa, şi la acest capitol a cunoscut decăderi, întorsături şi mari schimbări

Misiunea noastră în studiul analizei comparate a acestor state nu este după cum se vede una uşoară însă cu siguranţă interesantă şi relevantă pentru acest obiect facultativ.

Prezentare generală a statelor

Albania

Nume oficial: Republica Albania

Limba oficială: albaneza;

Moneda 1Lek=100 Qindarka.

Situarea: În sudul Europei (peninsula Balcanică), având o suprafaţă de circa 28 748 km2 (locul 138 în lume).

Vecini: (1119 km): Grecia-247 km; Grecia (282 km), Macedonia (151 km), Serbia şi Muntenegru (287 km).

Lungimea de coastă = 362 km.

Albania este împărţită în 26 districte grupate în 5 regiuni, fără valoare administrativă, sabatoarea naţională fiind pe data de 28 noiembrie (aniversarea independentei-1912 şi a eliberării Albaniei-1944).

Capitala: Tirana oraş situat pe râul Ishmi la 110 m altitudine şi 27 km est de ţărmul Mării Adriatice; 427 000 de locuitori în anul 1995 (1924: 18 000 loc; 1939: 35 000; 1960: 135 025). Menţionata documentar pentru prima dată în secolul XV, Tirana devine capitala statului albanez

Independent. La Tirana este proclamata, la 11.01.1946, Republica Populară Albania.

Sub regele Zogu I, arhitecţi italieni lucrează la remodelarea oraşului. După război, cunoaşte o puternică dezvoltare economică şi edilitara. Azi Tirana este cel mai mare centru industrial albanez cu întreprinderi textile, sticlărie, mobila, marochinărie, nod rutier. Aeroport international: Rinas; principalul centru comercial, financiar şi cultural al ţării. Monumente:

Moscheea Etehem Bey, statuia lui Gjergj Kastrioti (acum se numeşte Skanderbeg), Palatul Culturii.

Reliful: Albania este o tara muntoasa cu o climă mediteraneană, nuanţată de altitudine, ape scurte şi repezi, cu un apreciabil potenţial energetic şi o bogată vegetaţie forestieră (43,2% din suprafaţa ţării). Se disting 5 regiuni naturale: Alpii albanezi (situaţi în nord cu altitudini cuprinse între 2 000-2 600 m); bine împăduriţi şi traversaţi de văile adânci ale râului Drin (281 km) şi ale

Afluenţilor săi (Tropoje, Shale); Munţii Albaniei Centrale (altitudinea maximă vârful Korab, 2 751 m, la graniţa cu Macedonia), care coboară în trepte spre vest şi sunt traversaţi de râurile Mat (97 km) şi Shkumbin (146 km), Epirul Albanez în sud-vest cu altitudini ce nu trec de 2 000 de m

Şi depresiuni bine populate pe râurile Semăn (252 km) şi Vjose (238 km); ultimele două regiuni naturale sunt mai joase şi anume: Depresiunea Korce, în sudestul pe râul Devon, o regiune cu întinse terenuri agricole şi câmpia litorală (lăţime maximă 60 km), colinara în nord, mai joasă şi mlăştinoasă, până de curând în centru (partea numită Myzeqe) şi tot mai îngusta spre sud unde munţii ajung până aproape de ţărm.