Alegeri Parlamentare 2012

A. Argument

Participarea poporului la execiţiul puterii politice reprezintă esenţa democraţiei. Acest atribut se concretizează prin dreptul – natural am putea să-i spunem – la vot al cetăţenilor, stipulat în legile fundamentale ale statelor moderne. Putem defini defini dreptul de vor ca “dreptul recunoscut, în condiţiile legii, cetăţenilor unui stat de a-şi exprima în mod liber, direct sau indirect opţiunea electorală pentru un anumit partid politic sau candidat propus de o grupare politică sau pentru un candidat independent” (Cristian Ionescu, Tratat de drept constituţional comparat). Prin “vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”(Constituţia României, art. 62, alin.1 şi art. 81, alin.1), cetăţenii sunt cei care decid cine vor fi reprezentanţii lor în fruntea statului. În acest context putem vorbi de rolul primordial al alegătorului în stabilirea aspectului pe care îl capătă forul legislativ ca urmare a scrutinului.

Proiectul de faţă urmăreşte o analiză a sufragiului desfăşurat la sfârşitul anului 2012, în care Uniunea Social Liberală a ieşit net învingătoare, cu votul a peste 60% din populaţia participantă. Rezultatul scrutinului era – am putea spune - unul aşteptat, astfel că motivaţiile alegătorului necesită căutare în momentele anterioare datei de 9 decembrie. Anul 2012 a fost unul intens, întrucât a supus votanţii la două momente electorale şi un referendum: alegeri locale în 10 iunie, alegerile parlamentare aflate în discuţie şi un referendum pentru demiterea Preşedintelui României pe 29 iulie.

Scena politică s-a modificat semnificativ în acest an. Pe de-o parte apariţia USL, care a avut o creştere fulminantă, iar oe de altă parte, PD-L s-a confruntat cu o scădere drastică a popularităţii datorită unor măsuri economice şi financiare, care au vizat reduceri bugetare, tăieri de salarii şi de pensii, blocarea de posturi în administraţia publică. Astfel că luna februarie a fost marcată de demisia premierului Boc, datorită presiunilor publice şi din interiorul partidului, lăsând conducerea lui M.R. Ungureanu. Datorită spaţiului conflictual creat şi a încrederii scăzute în guvernare, Ungureanu a fost demis în aprilie printr-o moţiune de cenzură. Relaţiile dintre noul prim-ministru, Victor Ponta şi preşedinte au fost tensionate de la început şi au culminat cu referendumul din vară pentru demiterea şefului statului. În plus la nivelul partidelor politice au existat valuri de traseism politic, precum în cazul UNPR, un partid bazat în mare parte pe membri ai PSD, PNL şi PC care şi-au dat demisia din partidele sub egida cărora intraseră în Parlament. Aceştia l-au susţinut pe Preşedintele Traian Băsescu şi partidul de guvernământ de la acea dată. Astfel în 2010 au intrat la guvernare alături de PDL şi UDMR, urmând să fie înlăturaţi odată cu căderea guvernului Ungureanu. Odată cu alegerile din 2012 s-au reîntors în tabăra USL.

B. Construcţia teoretică a cercetării

1. Obiectivele cercetării

La nivelul teoretico-empiric, cercetarea defaţă îşi propune:

i) Observarea la nivel empiric a influenţei pe care o are gradul de dezvoltare economică asupra procentului de participare la vot.

ii) Identificarea de modele multicauzale care să aproximeze optim realitatea politică.

2. Întrebările cercetării

Din punct de vedere teoretic, cercetarea porneşte de la o serie de interogaţii analitice cu caracter normativ şi empiric:

I1. Care sunt factorii care influenţează opţiunea electorală a cetăţeanului?

I2. În care zone ale ţării avem o participare electorală mai ridicată?

I3. Nivelul de trai poate constitui un factor decisiv în opţiunea electorală?

3. Ipotezele ştiinţifice

a. Relaţia dezvoltare socio-economică – participare electorală

H0. Nu există nici o relaţie între nivelul de trai şi opţiunea electorală a alegătorului.

H1. Cu cât zona respectivă este mai dezvoltată, cu atât avem o participare la vot mai mare.

H2. Cu cât zona respectivă este mai dezvoltată, cu atât avem o participare mai redusă la vot.

b. Relaţia participare electorală – vot majoritar

H0. Nu există nici o relaţie între gradul de participare la vot dintr-un judeţ şi procentul unui anumit partid.

H1. Cu cât gradul de participare este mai ridicat, cu atât opţiunea electorală este mai mare pentru un anumit partid.