Alegerile locale - Natura juridică a votului

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 14935
Mărime: 78.62KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Valeriu Andrei

Extras din document

CAPITOLUL I

NATURA JURIDICĂ A DREPTULUI DE VOT

1.1. Esenţa democraţiei – participarea poporului la conducere

Dintotdeauna, membrii oricărei colectivităţi sociale au tins sau au năzuit la un stat politic care să le confere condiţii prielnice pentru a se autoguverna sau, cel puţin, pentru a participa, prin reprezentare, la procesul de conducere socială. Pentru a-i convinge pe guvernanţi să le recunoască o asemenea aspiraţie – un adevărat drept natural –, masele populare au folosit forţa armelor a fiecărui popor pot fi identificate, astfel, diverse forme organizatorice, la început rudimentare, apoi din ce în ce mai evoluate, prin care membrii colectivităţii participau, sau erau atraşi, într-un fel sau la altul, exercitarea unor atribute de conducere.

Emanciparea politică a individului, văzută desigur în plan geografic şi social-istoric, a marcat o treaptă superioară pe calea progresului umanităţii, devenind una dintre piesele de bază ale sistemului universal de valori social-umane.

Însăşi noţiunea de democraţie, în care filosofii greci din secolele V-IV î.e.n. au asimilat şi concretizat din punct de vedere politic o asemenea năzuinţă, a exprimat, în polisurile greceşti, forma de guvernare în care puterea era exercitată de către popor sau cu participarea substanţială a acestuia.

În ceea ce priveşte noţiunea de popor, trebuie precizat că aceasta trebuie înţeleasă prin raportare la un anumit cadru geografic şi social-istoric. În vremurile străvechi – chiar şi în statele care au constituit un sistem de guvernământ democratic – poporul forma doar o categorie, un segment militar sau politic din totalitatea populaţiei. Chiar şi în condiţiile democraţiei sclavagiste ateniene, din categoria sociopolitică de popor erau excluşi metecii, adică străinii stabiliţi pe teritoriul statului atenian, femeile, copiii şi sclavii .

Fenomenul de reducere a poporului la un segment social – privit ca o categorie sociologică distinctă de nobilime – a fost preluat şi în Evul Mediu şi pus în evidenţă, în „republicile burgheze” .

Mult mai târziu, în prima fază de dezvoltare a fostelor state socialiste (perioada cucerii puterii) termenul sociologic de popor i s-a conferit o conotaţie politică. Astfel, din categoria politică de popor au fost excluşi exponenţii claselor sociale înlăturate de pe scena politică prin fraude electorale, abuzuri administrative, forţa represivă, chiar armată a aparatului de stat comunist. Acestora li s-au refuzat, o vreme, accesul la drepturile electorale, dreptul de asociere în partide politice, deşi prevederi constituţionale stipulau că puterea de stat „emană de la popor şi aparţine poporului”.

În aceste condiţii, noţiunea de popor a primit o conotaţie sociologică restrictivă: „popor muncitor”, iar pe plan politic a fost instaurată dictatura proletariatului – regim politic profund nedemocratic şi antiumanist care a negat şi încălcat drepturile naturale ale omului . În ultima fază de evoluţie a societăţii socialiste, noţiunea de popor a fost extinsă practic la întreaga populaţie, dar din punct de vedere social şi politic, poporul a fost marginalizat de către structurile de partid şi de stat şi lipsit, de fapt, de drepturile politice.

În filosofia grecească din secolele V-IV î.e.n., strălucit reprezentată de gândirea lui Pericle, Platon, Aristotel, Demostene ş.a., puterea politică se exercita prin intermediul unor adunări ale cetăţenilor, fiecare dintre aceştia fiind dator să exercite această putere potrivit principiului că cetăţenii sunt datori să participe în măsură egală la rezolvarea treburilor politice ale Cetăţii .

Idealul „Secolului lui Pericle” era crearea unui sistem de guvernământ în care individul, angajat, înainte de toate, în problemele Cetăţii sau ale Polisului, se supunea Adunării poporului care era omnipotentă, ea luând cele mai importante hotărâri, inclusiv ostracizarea celor ce se făceau vinovaţi de crime sau prezentau un pericol pentru polis . Întreaga gândire politică a Greciei antice este axată în jurul ideii şi practicii democraţiei. Imaginând în secolul al IV-lea î.e.n. un „Stat ideal”, Aristotel, titanul filosofiei politice a lumii greceşti în epoca sclavagistă, punea accentul pe capacitatea şi disponibilitatea cetăţenilor de a îndeplini o funcţie socială conferită de Adunarea poporului, dar şi de a se supune fără rezerve autorităţii acesteia. Edificiul statal imaginat de filosoful grec se întemeia pe ideea că fiecare cetăţean trebuie să fie, succesiv, guvernant şi supus .

Dar, dacă gânditorii care au analizat democraţia sclavagistă ateniană au excelat în formularea unor concepte teoretice devenite teme de referinţă chiar în epoca lor, nu este mai puţin adevărat că şi la alte popoare au fost instituţionalizate forme embrionare de putere sau de autoritate publică bazate pe principiul participării cetăţenilor la conducerea statului. Este, astfel, semnalată, la multe alte popoare antice, Adunarea poporului – organism format din oşteni (cetăţeni purtând arme) şi înzestrat îndeosebi cu prerogative militare.

Preview document

Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 1
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 2
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 3
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 4
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 5
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 6
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 7
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 8
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 9
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 10
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 11
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 12
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 13
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 14
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 15
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 16
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 17
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 18
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 19
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 20
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 21
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 22
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 23
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 24
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 25
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 26
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 27
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 28
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 29
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 30
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 31
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 32
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 33
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 34
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 35
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 36
Alegerile locale - Natura juridică a votului - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Alegerile locale - Natura juridica a votului.docx

Alții au mai descărcat și

Delicte de presă. Răspunderea juridică civilă cu privire la delictele de presă

1. Argument Mass-media se înfăţişează pe sine, la început de secol XXI, ca un domeniu de viaţă socială din ce în ce mai complex, concretizat în...

Reclama Politică - Element Indispensabil al Vieții Politice Contemporane

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Elemente de reclamă politică, care este o formă a comunicării politice, pot fi regăsite în toate...

Sistemul Electoral și Funcționalitatea sa în România

Stadiul cunoaşterii şi metodologia cercetării Aprofundarea multiplă şi diversificată, la care este supus sistemul electoral, independent ori în...

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Marketing Politic și Electoral

Capitolul 1. Propaganda 1.1. Definiţii Cuvântul „propagandă“, aşa cum a fost folosit în ultimele secole, provine din denumirea Congregaţiei...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Triunghiul violenței în Columbia

Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...

Tranziția Partidului Național Liberal 1989 - 2009

Asupra sa, asupra propriului trup şi asupra propriei minţi, individul este suveran. John Stuart Mill Introducere Partidul Naţional Liberal se...

Te-ar putea interesa și

Sistemul Electoral Românesc

INTRODUCERE În alegerea acestei teme am avut drept punct de plecare viitorul. În zilele noastre se poate aprecia, fara riscul exagerarii, ca, mai...

Evoluția Administrației Publice Locale de la Revoluție și Pănă în Prezent

Notiuni introductive privind administratia publica: Constitutia României din anul 1991, revizuita si republicata, în art. 120 si 121 se refera la...

Cetățenia Europeană

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate şi gradul de cercetare. Este în afară de orice dubiu că trăim într-o epocă de adânci şi dinamice...

Sisteme Electorale

1. Definitia si notiunea sistemului electoral Majoritatea celor care abordeaza tematica electorala, definesc conjunctiv sistemul, tipurile de...

Tratatul de la Maastricht

Contextul istoric al Tratatului de la Maastricht Tratatul UE este considerat ca o “nouă treaptă pe calea înfăptuirii unei uniuni tot mai strânse a...

Cetățenia UE

”Cetățenia este statutul acordat tuturor celor care sunt membrii efectivi ai comunității.Cei care beneficiază de acest statut sunt egali în ceea ce...

Organizarea Administrației Publice

Organizarea administraţiei poate lua forme diferite în funcţie de interesele politice majore sau interesele sociale, în raport de tradiţie şi de...

Administrația publică locală - aleșii locali

La nivelul fiecărui stat stat există două tipuri de organe administrative, din punct de vedere al întinderii în teritoriu a atribuţiilor pe care le...

Ai nevoie de altceva?