Analiza teoretico-metodologică a globalizării - tendințe și riscuri

Introducere

Actualitatea cecetării. La hotarele mileniilor lumea a căpătat o nouă imagine, imagine ce se remarcă prin schimbarea substanţială a sistemului de relaţii internaţionale, o creştere a integrităţii şi interdependenţei acestuia. Această schimbare poartă denumirea de „globalizare”.

Procesul de globalizare devine din ce în ce mai actual drept urmare a creşterii interdependenţei lumii condiţionată de prăbuşirea sistemului bipolar, revoluţia tehnologică, liberalizarea comerţului şi investiţiilor. Această interdependenţă a generat procese economice, sociale, politice şi culturale ce depăşesc hotarele statelor şi se orientează pe axa „local-regional-global”.

Pe lîngă creşterea interdependenţei, globalizarea se caracterizează printr-un şir de alte schimbări. Printre schimbările pozitive pot fi menţionate: răspîndirea păcii, a prosperităţii şi democraţiei. Dar acestora li se adaugă şi alte schimbări care, însă, au o natură nefasta, remarcăndu-se prin: creşterea inegalităţilor economice şi sociale la nivel de state şi regiuni; marginalizare ţărilor, popoarelor, grupurilor; creşterea ameninţărilor la adresa securităţii sub diferite aspecte; creşterea instabilităţii sociale etc.

În prezent are loc o acutizare a fenomenelor negative condiţionate de globalizare şi o transformare a acestora în adevărate probleme globale. Acest fapt generează necesitatea studierii aprofundate şi multilaterale a esenţei acestui proces pe care îl numim globalizare, a tendinţelor, perspectivelor şi riscurilor pe care acesta le presupune.

Analizînd caracteristicile, originea, legităţile, direcţiile de evoluţie ale globalizării putem să diminuăm, cel puţin, consecinţele negative ale acesteia.

Anume aprecierea tendinţelor proprii principalelor aspecte ale globalizării (economic, social, politic, cultural, juridic) face posibilă determinarea esenţei acestui proces şi efectuarea unor aprecieri veridice referitoare la viitorul lumii.

În cea ce priveşte riscurile ce ţin de procesul globalizării, o evaluare propice a lor poate elimina obstacolele din calea dezvoltării umanităţii şi reorienta globalizarea pe calea potrivită. De asemenea o cunoaştere a naturii acestor riscuri, a originii şi a rolului lor pot diminua impactul pe care acestea le au asupra societăţii.

De asemenea limitarea suveranităţii statal de către noile forţe promotoare ale globalizării determină necesitatea „reinventării statului”, adică redefinirea funcţiilor vechi şi atribuirea unor funcţii şi prerogative noi. Toate acestea devin posibile numai în condiţiile în care sînt analizate şi evaluate tendinţele actuale şi riscurile procesului de globalizare, precum şi influenţa acestora asupra statului.

În condiţiile creşteri interconectării şi dependenţei la nivel global fiecare stat a lumii devine mai mult sau mai puţin implicat în procesul globalizării. Republica Moldova nu este o excepţie în acest sens. Totuşi pentru a putea obţine cît mai multe avantaje de pe urma acestui proces şi pentru a nu fi marginalizată (cum s-a întîmplat cu statele „Lumii a III-a”) se impune necesitatea perceperii şi evaluării tendinţelor şi riscurilor globalizării pentru a elabora şi implimenta strategii eficiente de afirmare a sa pe plan internaţional.

Una din căile Republicii Moldova spre globalizare este integrarea în U.E. Această integrare va facilita accesul statului nostru pe piaţa europeană şi chiar globală, va încuraja dezvoltarea infrastructurii economice, atragerea investiţiilor străine, libera circulaţie a cetăţenilor Republicii Moldova. Aderarea României şi Bulgariei în UE constituie încă o şansă pentru Republica Moldova pentru integrare.

De asemenea se impune necesitatea evaluării riscurilor globalizării în scopul creării şi realizării unor mecanisme de asigurare a Republicii Moldova şi a populaţiei sale împotriva acestora.

Gradul de cercetare a temei. Globalizarea este astăzi unul din cele mai cercetate subiecte în cadrul diverselor discuţii, întruniri, conferinţe internaţionale, discursuri, publicaţii. Cercetători din diverse ţări şi regiuni ale lumii şi-au exprimat şi continuă să îşi exprime opiniile vizavi de procesul de globalizare, tendinţele şi riscurile acestea. Deşi opiniile acestora deseori variază, o importanţă deosebită o prezintă cercetarea publicaţiilor din domeniu în cadrul literaturii occidentale (în special americane), ruse şi autohtone (inclusiv a celei române).

În cadrul literaturii occidentale o analiză originală a tendinţelor şi riscurilor actuale ale globalizării o efectuează cercetătorii americani. Astfel, în procesul crcetării, a fost deosebit de utilă lucrarea lui David Held în care globalizarea şi tendinţele proprii acesteia sunt percepute ca un set de procese ce reflectă apariţia reţelelor şi a sistemelor de interacţiune interegionale, fiind de asemenea descrise transfromările globale din diverse domenii (politic, economic, cultural, militar şi ecologic). Alţi cercetători americani, lucrările cărora au fost utilizate în procesul cercetării sunt: Paul Hirst şi Grahame Thompson John Tomlinson , Samuel Huntington , George Sorros , Richard Mansbach , Joseph Stiglitz etc.

În cadrul literaturii de provinienţă occidentală utilizate în cadrul lucrării putem menţiona cercetătorii germani Zygmunt Bauman ce remarcă caracterul nedefinit, dezorganizat al globalizării şi Ulrich Beck , în lucrarea căruia este accentuată ideea percepţiei greşite a globalizării şi rolului statului în cadrul procesului de globalizare.

Cercetătorii ruşi vin şi ei cu o analiză referitoare la problema globalizării şi a tendinţelor şi riscurilor acesteia, remarcînd rolul pe care îl au statele înalt dezvoltate cum este SUA în promovarea globalizării. Astfel cercetătorul A. Ciumakov remarcă agravarea problemelor globale, problemă pentru care societatea nu a reuşit să se pregătească şi evidenţază schimbările din domeniul tehnic şi ştiinţific ce au dus la avansarea globalizării şi a globalisticii. Considerăm importante pentru cercetarea problemei globalizării, tendinţelor şi riscurilor specifice şlucrările cercetătorilor Aleksandr Neclessa , Andrei Zuev şi Ludmila Miasnikova , Maria Vşivţeva , Zagainov E. , Vladimir Zaemskii , Merkuşev V. , Medvedev etc.