Comportamentul Electoral și Alegerile Parlamentare din Anul 2004

1.Introducere

Am ales să prezint această temă datorită faptului că am considerat că unul dintre cele mai importante elemente ale campaniei pentru alegerile parlamentare din 2004 îl constituie ofertele electorale conţinute în programele principalelor forţe politice - Alianţa Dreptate şi Adevăr PNL-PD, Uniunea Naţională PSD + PUR, Partidul România Mare şi Uniunea Democrată Maghiară din România.

Pentru început am ales să fac câteva referiri la importanţa şi influenţa mass-media în procesul de votare, urmând să analizez comportamentul electoral. De asemenea mi-am propus să amintesc punctele esenţiale ale alegerilor parlamentare din 2004 şi să includ câteva observaţii privind rezultatele acestor alegeri

2. Influenţa mass-media asupra comportamentului electoral

Considerată garant al democraţiei, presa are tendinţa de a-şi supralicita propriul discurs, ignorând faptul că astfel poate deveni o ameninţare la adresa componentelor ordinii democratice.

Din moment ce se plasează tot mai evident în slujba unor interese de grup credibilitatea lor publică începe să scadă. Jurnalele de actualităţi nu au decât în aparenţă finalităţi informaţionale, când, de fapt, ţinta lor este atragerea maximului de audienţă prin ţinuta spectaculoasă a prezentării ştirilor. Mimând procedeele televiziunii, aproape toate ziarele încearcă să transforme pagina într-un mic ecran pe care titlurile să capteze mai mult interesul decât ştirea în sine.

De asemenea, „cultul imaginii” nu lipseşte din arsenalul mijloacelor folosite de putere pentru a se impune. Aproape pretutindeni presa a devenit calea promovării modelelor de dezvoltare socială.

Avem impresia că ghizii de opinie au dispărut sau nu mai pot limita efectul unei televiziuni ce ne dă senzaţia unui contact direct cu oamenii politici.

Cu toate că televiziunea este mijlocul de informare cel mai des folosit şi e privită drept cel mai agreabil mod de informare, cel mai uşor de folosit, aceasta nu mai este atotputernică. Noua comunicare politică a luat fiinţă din conlucrarea dintre publicitate, sondaje şi televiziune.

O altă componentă determinantă o reprezintă apartenenţa la o anumită clasă socială, respectiv la o religie. Studiul comportamentului electoral este unul dintre domeniile sociologiei căruia i-au fost dedicate numeroase cercetări şi analize in ultimele decenii. Dreptul de a vota este un drept fundamental, iar întregul edificiu al democraţiei se bazează pe posibilitatea exercitării acestui drept. În încercarea de a stabilii care sunt factorii care influenţează opţiunea politică mai mulţi cercetători francezi au efectuat un ansamblu de studii asupra electoratului francez. Analiza datelor culese cu acest prilej au condus la concluzia că există o dependenţă strânsă intre apartenenţa la o anumită clasă socială, deţinerea unui patrimoniu, religie şi opţiunea politică.

Comportamentul electoral poate fi asociat, in termenii probabilistici, unui sistem organizat de reprezentări, atitudini şi norme. Sistemul include in primul rând