Cuprins
- Localizare geografica
- Incursiune istorica
- Era pre-islamica
- Epoca coloniala
- Importanta economica
- Petrolul – principalul motiv de disputa
- Premizele conflictului
- Ameninţarea
- Ultima picătură
- De ce conspiraţie?
- De ce ar fi dorit administraţia Bush să-l târască pe Saddam Hussein în război?
- Teoria numărul 1: Preţul petrolului
- Teoria numărul 2: Baze militare secrete în Orientul Mijlociu
- Teoria numărul 3: Industria de apărare avea nevoie de război
- Razboaiele Golfului
- Razboiul dintre Iraq si Kuweit
- Al treilea razboi din Golf
Extras din proiect
Localizare geografica
Golful Persic este o regiune din Asia de sud-vest situate intre Peninsula Araba si Iran. Are o suprafata de aproximativ 251 000 km². Acesta este legat de Golful Oman prin Stramtoarea Hmrmuz. În partea nord-vestică a golfului se varsă râul Shatt al-Arab format din confluenţa râurilor Tigru şi Eufrat.
Tarile ce sunt situate pe coasta Golfului Persic sunt (in sensul acelor de ceasornic, incepand cu partea de nord): Iran, Oman, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita, Qatar, Bahrain, Kuweit, Irak si alte cateva insule ce se afla la mijlocul unor dispute teritoriale sustinute de catre statele din regiune.
Incursiune istorica
In anul 550 i.Hr. , Imperiul Achaemenid a stabilit primul Imperiul Persan in Pars (Persis sau „Modernul Fars”) in regiunea de sud-vest a campieii Iraniene. Asa cum reiese si din sursele de origine greaca, apa care marginea aceasta provincie purta numele de Golful Persic.
Avand in vedere contextul istoric al numelui Golfului Persic, lordul Arnold Wilson mentioneaza intr-o carte, publicata in anul 1928, ca:
„Niciun canal martim nu a fost atat de semnificativ ca si Golful Persic pentru geologi, arheologi, geografi, negustori, politicieni, exploratori sau oameni de stiinta, in trecut sau in prezent. Acest canal maritim care separa Campia Iraniana de zona Arabiei Saudite, s-a aflat sub stapanire iraniana, cu cel putin 2200 de ani in urma.”
Niciun act scris nu a ramas din perioada precedenta Imperiului Persan, dar in istoria si in cultura orala, iranienii au numit apele de sud: „Marea Iranului”, „Marea Pars”.
In timpul anilor 550-330 i.Hr. , simultan cu suveranitatea primului Imperiu Persan din zona Orientului Mijlociu, in special intreaga parte a Golfului Persic si in cateva parti ale Peninsulei Arabice, numele de „Marea Pars” a fost scris pe scara larga in textele elaborate.
In jurnalul de calatorie al lui Pitagora, mai multe capitole sunt legate de descrierea calatoriilor sale in compania lui Darius cel Mare, la Susa si Persepolis. Din scrierile aceleiasi perioade, aflam despre inscriptia si gravura lui Darius cel Mare, situata la intersectia apelor Golfului Arabic( Marea Ahmar=Marea Rosie), raul Nil si raul Romei (actuala Mare Mediterana) care dateaza din secolul 5 i.Hr. ,cand, Darius, regele Imperiului Persan a numit canalul de apa al Golfului Persic: Marea Pars.
In secolul 5 i.Hr, Darius cel Mare al dinastiei persane, a numit Golful Persic „draya; tya; haca; parsa: Aitiy: ,” insemnand, „mare care vine din Persia”. In aceasta era, cativa dintre scriitorii greci au numit-o deasemenea „Persikonkaitas”, insemnand „Golful Persic”.
Claudius Ptolemeus, celebrul matematician si astronom greco-egiptean, a numit-o in secolul al 2-lea „Persicus Sinus” sau Golful Persic. In secolul 1 d.Hr., Quintus Curticus Rufus, istoricul roman a numit-o „Aquarius Persico”-Marea Persica.
Flavius Arrianus, un alt istoric grec, a numit-o „Persiconkaitas” (Golful Persic). In timpul dinastiei Sassaniene si in timpul profetului Mohamed si ai celor 4 califi, numele invariabil folosit a fost „Marea Persica”. Acest lucru a fost continuat de catre ummayazi si abbassizi, in timp ce in perioada otomanilor se folosea denumirea de „Golful Persic” sau „Marea Persica”. Cu toate acestea, ocazional, ei au numit-o „Khalij din Basra” sau „Basra Kurfu( multi avand scrieri in limba araba din secolul al 9-lea pana in secolul al 17-lea ) ,ca Ibn Khordadbeh, Ibn al-Faqih,Ibn Rustah, Sohrab, Ramhormozi, Abu Ishaq Ibrahim ibn Muhammad al-Farisi al Istakhri, Abu al-Hasan Ali ibn al-Husayn ibn Ali al-Mas'udi, Al-Mutahhar ibn Tahir al-Maqdisi ( d. 966 ), Ibn Hawqal, Al-Muqaddasi, Ibn Khaldun, Mohammad ibn Najub Bekiran, Abu Rayhan Biruni, Muhammad al-Idrisi, Yaqut al-Hamawi, Zakariya al-Qazwini, Abu'l-Fida, Al-Dimashqi, Hamdollah Mostowfi, Ibn al-Wardi si alte surse, au folosit pentru descrierea Golfului termenii „Bahr-i-Fars”, „Daryaye-i-Fars”, „Khalij al-'Ajami” sau „Khalij-i Fars”.
Odata cu cresterea nationalismului arab (Pan-arabismul), in anii 1960, majoritatea statelor arabe au inceput sa adopte termenul „Golful Arab” pentru a se referi la navigatiile interioare. Cu toate acestea, aceasta denumire nu a primit acceptul in afara lumii arabe, si nu este recunoscuta de catre Organizatia Natiunilor Unite sau de alte organizatii internationale. Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite a solicitat de nenumarate ori ca numele de „Golful Persic” sa fie utilizat ca denumire oficiala si geografica pentru aceasta zona maritima.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Conflictele Golfului - Geopolitica.doc