Constituirea Sistemului European de Securitate

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate. Din primii ani ai noului secol, una din cele mai grave probleme, care este discutată şi chiar negociată, în cadrul tuturor actorilor mediului internaţional este asigurarea securităţii, fie este vorba de asigurarea securităţii la nivel internaţional, fie la nivelul fiecărei persoane.

Securitatea este necesară tuturor şi întotdeauna. În lipsa ei, viaţa oamenilor nu mai corespunde nici măcar normelor elementare ale unei convieţuiri normale. A devenit clar că pacea şi stabilitatea pot fi obţinute numai în rezultatul cooperării strînse a comunităţii internaţionale, în special prin valorificarea dialogului dintre state şi activizarea rolului pe care cele mai influente organizaţii internaţionale îl deţin în definitivarea stării de securitate a lumii.

Globalizarea a intensificat interdependenţa dintre state, inclusiv în sectorul de securitate. Astăzi, ameninţările la adresa securităţii pot să influenţeze cu uşurinţă statele vecine şi să destabilizeze o regiune întreagă sau pacea mondială. Această nouă realitate, alături de lărgirea agendei de securitate, a impulsionat cooperarea internaţională în domeniul securităţii.

Instaurarea unei noi ordini democratice internaţionale, ca garanţie a securităţii eficiente la diferit nivel, a devenit o sarcină primordială pentru toate popoarele. Perioada de pace şi stabilitate fără precedent pe care o traversează Europa la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI se datorează existenţei Uniunii Europene. Ea este cea care a generat nu doar un nivel ridicat de dezvoltare economică pe continent, ci şi o nouă abordare a securităţii, întemeiată pe soluţionarea paşnică a disputelor şi pe cooperarea internaţională multilaterală prin intermediul unor instituţii comune. În prezenta lucrare s-a întreprins o tentativă de a analiza una dintre problemele cu care se confruntă actualmente comunitatea europeană şi anume constituirea sistemului european de securitate.

Republica Moldova, la fel ca şi celelalte noi state, promovează insistent linia spre asigurarea securităţii şi stabilităţii. Aceasta nu are o strategie coerentă de securitate naţională, de consolidare şi dezvoltare a unui proces stabil de democratizare. În acest context, o mare problemă pentru societatea moldovenească este aceea de a revizui atît strategia securităţii, cît şi întregul sistem de apărare şi garantare a securităţii naţionale. Nu mai poate fi pus la îndoială faptul că stabilitatea economică şi obţinerea investiţiilor strategice din exterior sînt direct dependente de climatul general de securitate, de garantare a securităţii aceloraşi investiţii, de integritate teritorială şi de soluţionare a conflictului transnistrean, de calitatea şi eficienţa sistemului de garantare a securităţii şi apărării naţionale. Putem afirma că principalele obiective strategice ale Republicii Moldova sînt: integrarea în Uniunea Europeană, intensificarea dialogului şi aprofundarea relaţiilor cu structurile euroatlantice.

În legătură cu cele expuse devine tot mai actuală şi necesară cercetarea mai profundă a sistemului european de securitate.

Gradul de cercetare a temei. Securitatea se numără printre problemele principale cu care se confruntă umanitatea şi de aceea a fost cercetată de mulţi autori. Merită a fi menţionate lucrările mai multor savanţi şi cercetători străini, lucrări care contribuie la elucidarea problematicii respective. Prin urmare, sunt evidenţiate acele lucrări care au servit în calitate de suport teoretic pentru subiectul trasat cum ar fi: Carr E.H., Morghentau H., Buzun B., Michael H. H. Louw, Waever O. şi J. de Wilde

În Rusia analiza sistemului European de securitate a fost efectuate de către savanţii Baranovschii V. , Utkin S. , Voinikov V. , Danilov V. , Jurkin V. , Rotfelid A. etc.

Fenomenul a căpătat un teren foarte larg de investigaţie, reprezentând şi un interes vădit pentru cercetători din România. Astfel, ar putea fi remarcate elaborările interdiscipliniare ale lui Pirnea V., Popa V., Dolghin N., Prisecaru P., Mureşan L., Pop A., Bonciu F. şi alţii.