Criza economică internațională - studiu de caz - SUA și România

A. ARGUMENT

Pentru multi oameni actuala criza economica a venit ca o sageata din albastrul cer. Intre timp, experti din intreaga lume au avertizat inca din 1970 ca economia globala se indreapta catre o criza de proportii la inceputul secolului XXI.

Tarile vestice au concluzionat inca din 1960 ca extragerea petrolului, exploatarile miniere precum si amplasarea sondelor de extractie in diverse zone, care inevitabil au fost poluate, reprezinta unpret mult prea mare pentru productia in masa, scrie Putin.Criza financiară actuală a izbucnit la începutul anului 2007 în Statele Unite, înainte de a se extinde la toată economia mondială, reaminteşte AFP, care prezintă principalele etape ale acestui fenomen.

America traversează (a traversat?) o criză despre care unii spun că e cea mai mare de după Al Doilea Război Mondial. O criză care a făcut deja multe victime: oameni care şi-au pierdut casele pentru că nu şi-au mai putut plăti ratele, companii care au dat faliment sau au fost înghiţite de altele, deprecierea investiţiilor la bursă, slujbe pierdute etc. Banca centrală americană a aplicat medicamente în doze tari: scăderi masive de dobândă şi injecţii (sau perfuzii) în sistemul bancar de multe sute de miliarde de dolari. Unii vorbesc deja de sfârşitul crizei, pesimiştii spun că suntem abia la început. Ar putea fi o criză de cu totul alt gen decât cele de până acum; să poată fi rezolvată chiar înainte ca economia americană să intre în recesiune, adică să aibă câteva trimestre de scădere economică.

Este o criză a instrumentelor sofisticate de investiţii, atât de sofisticate, încât economia şi societatea nu au avut timp să creeze anticorpii necesari. E ca o boală nouă, despre care nu ştii cum va evolua şi nici ce părţi ale organismului au fost atinse. Şi, în această situaţie, nu poţi să fii sigur nici dacă medicamentele administrate au fost cele corecte. De aceea există acum o doză mare de neîncredere: nu se ştie exact ce părţi bolnave nevăzute mai sunt, ce putregai ar mai putea fi găsit în portofoliile băncilor.

Este prima criză care a arătat exact cât de conectate sunt sistemele economice naţionale între ele, dar şi cât de importantă este sănătatea economiei americane pentru toţi ceilalţi. Americanii au trăit şi trăiesc pe credit; consumul stimulat de credit a făcut ca economia americană să înflorească şi să fie locomotiva întregii lumi. E o reţetă care a născut succes. Dar ea tebuie aplicată cu prudenţă.

Actuala criză arată că americanii (administraţia, cetăţenii, băncile, fondurile de investiţii) s-au lăcomit: au crezut că creditarea fără limite este noul corn al abundenţei, din care iei oricât şi nu se termină niciodată. Trezirea la realitate e dureroasă. Sigur, economia americană e destul de flexibilă pentru a-şi reveni rapid. Dar asta nu va aduce înapoi nici casele, nici slujbele sau banii pierduţi.

Nicio societate nu se mai poate dezvolta fără credit, dar împrumuturile fără discernământ şi fără prudenţă conduc la crize cu efecte extrem de dureroase.

Statele Unite ale Americii au o mare responsabilitate pentru apariţia crizei actuale, însă toată lumea trebuie să lucreze pentru a o rezolva, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Timothy Geithner.

Acesta şi-a argumentat afirmaţia spunând că modelul mondial de creştere economică depindea de exporturile către piaţa americană.

Acesta a declarat că nu e normal ca o ţară sau un grup de ţări să consume în exces, în timp ce alt grup de ţări să producă în exces, facând probabil aluzie la ţările asiatice, în special China, făcută în repetate ori responsabilă pentru apariţia crizei din cauza disproporţiei dintre producţie şi consum.

Influenţa asupra României a crizei financiare aflate în derulare şi a încetinirii creşterii economice din SUA este redata ca manifestanduse in modul in care urmeaza.

Firma internaţională de consultanţă Oxford Analytica prevede, pentru anul 2009, că noul Guvern al României are de înfruntat o iminentă criză economică, semne ale acesteia devenind deja vizibile în ultima parte a anului 2008, transmite Mediafax.

Experţii Oxford Analytica indică faptul că România se confruntă cu prima sa criză economică de la căderea comunismului, performanţa sa din 2008, cu o creştere economică record de 9,1 la sută în primele nouă luni, fiind încetinită semnificativ de criza financiară globală.

În ultimele trei luni ale anului 2008 politica monetară a fost revizuită şi marcată de restricţii, iar sectoare precum industria sau băncile au avut nevoie de sprijinul guvernului.

Nicio bancă din România, însă, nu a fost afectată semnificativ de tulburările din scena internaţională, deşi au existat probleme în acordarea de credite. Erste şi Raiffeisen au fost nevoite să şteargă datorii de câteva sute de milioane de euro în urma falimentului Lehman Brothers şi Icelandic, însă experţii Oxford Analytica prevăd o recuperare de profit pentru cele două, în contextul sprijinului oferit de statul austriac.

Oxford Analytica subliniază că deprecierea monedei naţionale va afecta persoanele care apelează la credite. Aproximativ 57 la sută din creditele făcute în România sunt în euro, iar Banca Comercială Română (BCR) avertizează că la o valoare a euro de 4,2 lei, debitorii ar avea mari probleme în plata creditului. Moneda naţională a înregistrat, în 29 decembrie, cea mai mare depreciere din ultimii patru ani, atingând pragul de 4,10 lei/euro. Leul a încheiat anul la un curs de referinţă de 3,9852 lei/euro, în scădere cu 10,38 la sută faţă de prima cotaţie valabilă în 2008, când un euro valora 3,6102 lei.

Banca Naţională a României (BNR) a fost, astfel, supusă la numeroase presiuni de a îmblânzi condiţiile pentru acordarea de credite şi de a garanta lichidităţi pentru împrumuturile interbancare.

Atât Fitch, cât şi Standard&Poor's, două din cele trei mari agenţii de rating internaţionale, au coborât ratingul României sub categoria de investment grade, subliniind capacitatea redusă a statului de a evita o criză financiară şi economică severă, respectiv riscurile determinate de necesarul ridicat de finanţare de pe pieţele internaţionale de credit. Respectivele decizii ale celor două agenţii au fost caracterizate, în România, drept "exagerări bazate pe dovezi nefondate", precizează Oxford Analytica