De la Partidul Unic la Pluripartidism în România

Argument

Perioada comunistă reprezintă un episod sumbru din punct de vedere politic în istoria României. De altfel, nu e singura țară fostă socialistă care suferă încă de pe urma acestui tip de regim.

Dictatura partidului unic nu a oferit României posibilitatea de a se dezvolta pe plan intern și internațional. Dacă în interior au fost extirpate orice dorințe de manifestare politică, pe plan extern majoritatea raporturilor erau întreținute cu Uniunea Sovietică. Așadar, formele democrației, ale Occidentului nu aveau cum să se înfiripe sau să se dezvolte în planul României.

După revoluția din decembrie 1989, se observă în spațiul românesc o efervescență politică care va duce la înfaptuirea Frontului Salvării Naționale, prima mare formațiune politică postcomunistă. Provizorie inițial și mai apoi cu dorințe de guvernare, această formațiune apărea ca un mixaj între vechi și noi, între structurile comuniste și cele democratice. Cum s-a constituit ea mai exact vom descoperi în rândurile următoare. Cert este că a avut o importanță semnificativă în incipitul democrației românești.

Partidele care s-au desprins mai apoi din FSN au încercat să răspundă la nevoile unei societăți confuze, plină de carențe la nivel administraviv,cultural, politic. Clasa politică a fost cea mai zbuciunată și mai dinamică componentă a perioadei de tranziție, urmărind permanent să răspună atât cerințelor contextului(popu1aţiei)de multe ori divergente, cât și cerințelor externe. Legitimarea externă este extrem de importantă în politica românească actuală și, pe măsură ce România s-a integrat tot mai mult în structurile NATO și ale UE, importanța ei a fost în creștere.

Considerăm ca toate aceste elemente sunt esențiale în dezvoltarea ca specialiști în știința politică și de aceea trebuie analizate cu atenție sporită. Prin urmare supunem atenției dumneavoastră acest material care să raspundă posibilelor întrebări vis-a-vis de metamorfoza sistemului politic românesc, de la partidul unic la pluripartidism.

Lecţie de istorie : Regimul comunist în România

Regimul totalitar comunist s-a instaurat în România în mod treptat, prin accederea la putere a comuniştilor, care au recurs la o serie de acte succesive în scopul cuceririi depline a puterii politice. Dintre acestea menţionăm în mod deosebit instaurarea la 6 martie 1945 a guvernului dr. Petru Groza format în majoritate din comunişti. Instaurarea acestui guvern s-a făcut după cum se ştie, la presiunile Moscovei care, prin emisarul său Vâşinschi, sosit la Bucureşti în mod special pentru acest scop a determinat pe regele Mihai să accepte înlocuirea guvernului Rădescu, cu guvernul dr. Petru Groza care va urmări ca principal scop comunizarea României. Trebuie menţionat însă şi faptul că instaurarea acestui guvern a fost însoţită de retragerea administraţiei sovietice din Ardealul de Nord, administraţie care s-a instaurat imediat după eliberarea acestuia de către armata română puterii aliate - Anglia şi SUA, care au condiţionat recunoaşterea acestui guvern de includerea în componenţa sa a câte un reprezentant din cadrul partidelor Naţional Ţărănesc şi Naţional Liberal şi organizarea de alegeri libere în scopul constituirii noilor organe ale puterii de stat, condiţii acceptate în cele din urmă, ceea ce a condus la recunoaşterea guvernului dr. Petru Groza şi de către cele două puteri aliate.

Un alt moment pe linia acaparării depline a puterii politice de către comunişti l-a constituit alegerile din 19 noiembrie 1946 care, după cum se cunoaşte, au fost falsificate în favoarea comuniştilor. Noul parlament unicameral conform legii electorale din acea vreme era alcătuit în proporţie de peste 78% din comunişti şi procomunişti, asigurându-se astfel, o legitimitate noii puteri comuniste.

Deşi rezultatul alegerilor a fost vehement contestat de către opoziţie cu probe concludente, solicitându-se inclusiv Puterilor Aliate să nu le recunoască, în cele din urmă, prin mesajul tronului către parlamentul rezultat din alegeri frauduloase, acestea au fost validate. Guvernul format în urma acestor alegeri, prezidat tot de dr. Petru Groza (care deşi nu era comunist, a făcut jocul acestora), cu o compoziţie comunistă mărită, a fost recunoscut de Puterile Aliate cum şi de alte guverne ale lumii. Această situaţie a întărit poziţiile comuniste în diferite structuri ale puterii şi ca atare, procesul de comunizare a României s-a accentuat.

În cursul anului 1947 s-au înregistrat ultimele momente spre instaurarea deplină a unui stat totalitar comunist.

Astfel, în vara anului 1947, P.N.Ţ. şi P.N.L. au fost scoase în afara legii, liderii acestora condamnaţi la ani grei de închisoare, ajungându-se ca pe scena politică a ţării să rămână partidul comunist şi aliaţii acestuia, pregătindu-se în felul acesta terenul pentru un regim totalitar bazat pe un partid unic.