Economia Mondială a Secolului XX

Proiect
7/10 (3 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 10957
Mărime: 69.54KB (arhivat)
Publicat de: Elodia Scurtu
Puncte necesare: 6

Extras din proiect

I. Taylorism – fordism (pruducţia de masă)

1. Taylorism

Taylorismul este teoria managementului care analizeaza si sintetizeaza rulajul procesului de productie, incercand sa sporeasca productivitatea.

Principalele idei ale teoriei au fost dezvoltate de Frederick Winslow Taylor, mare inventator si inginer, ai anilor ’80-’90, fiind primul care a facut un studiu stiintific asupra managementului industrial.

Taylor considera ca deciziile bazate pe traditie ar trebui sa fie inlocuite de proceduri precise dezvoltate dupa un studiu amanuntit asupra individului in timpul lucrului.

Taylorismul poate fi vazut ca o divizie de munca impinsa in extremele sale logice, cu o consecventa dezumanizare a locului de munca, inlocuindu-se abilitatile muncitorilor.

Sistemul de management a lui Taylor corespunde cu faza incipienta a dezvoltarii productiei in masa si utilizarea liniilor de asamblare, fiind caracterizata prin extreme elaborari ale diviziilor de munca, reducerea muncii manuale cu operatiuni facute de masinarii industriale si inducerea disciplinei extreme in munca, plus introducerea supervizarii in munca, minimalizand astfel timpul de productie cauzat de comoditatea umana.

Inaintea lui Taylor, productivitatea era considerata a fi atinsa prin reducerea numarului de muncitori non-productivi, asemenea supervisorilor si receptionerilor.

Totusi Taylor, sustinea atingerea eficacitatii prin supervizare exigenta si control al procesului de munca. Observand fiecare miscare a manii, productivitatea muncitorilor individuali putea fi marita foarte mult . Acest lucru insemna totusi angajarea unui numar mare de supervisori si controlori de calitate.

Surprinzator, introducerea Taylorismului into fabrici a generat o puternica opozitie din partea muncitorilor productivi. Taylorismul reduce importanta lucratorului dezumanizandu-l si neagandu-i lucratorului orice tip de relaxare sau un mod personalizat de a isi face munca, devenind extrem de stresant si opresiv. Supervizarea intensa insemna ca orice opunere sau ori miscare inceata este notata instantaneu.

Taylorismul ca regim de disciplina de fier adduce cu el posibilitatea de scoatere din functie a lucratorilor, promovand indivizii in functii de conducere manageriala si supervizare.

De cand productivitatea muncii este automatizata, disciplina in munca este si ea redusa in importanta, prin limitarea angajarilor la doar o patura sociala de muncitori saraci si organizati prost.

In zilele noastre, “Taylorismul” este un sinonim pentru cel mai inapoiat stil de management, pentru ca depinde de eliminarea oricarei initiative din partea lucratorului productive, depinzand pentru succesul sau, de eliminarea totala a eficacitatii disciplinei in munca.

2. Fordismul

In statele unite, Fordismul este filosofia economica care a raspandit prosperitatea si profiturile in marile corporatii si poate fi atinsa prin salarii mari care permit lucratorilor sa cumpere rezultatul pe care l-au produs, asemenea automobilelor.

Termenul de "Fordism" a aparut in jurul anului 1916 si este folosit ca descriere a succesului lui Henry Ford in industria automobilelor

Fordismul semnifica o gama de practice industriale associate initial cu inovatiile la locul de munca a americanului manufacturier Henry Ford, in timpul ultimei decade a secolului 19 pana in a doua jumatate a secolului 20. acest process a transformat multe functii complicate in mai multe functii mai mici si ami simple, care erau mai tangibile pentru munca necalificata.

Cea mai segnifianta inovatie in contextul de Fordism a fost introducerea de banda rulanta ca linii de asamblare in 1913 the, scurtand timpul de asamblare pentru un model complet T Ford, ajungand de la peste 12 ore pentru asamblarea completa, la o ora si jumatate. Ca rezultat, s-a creat o producere enorma in masa a produselor.. Toate modelele T were black. Toata lumea si-a luat acelasi lucru. Acest lucru a marit viteza de productie a produsului, cat a si coborat costurile medii de producere pentru ca produsul sa fie mai permisibil financiar pentru public.

Mecanizarea abundenta a sporit eficienta. A vandut 10 milioane de automobile model T, si a facut o avere considerabila, in timp ce angajatii lui au devenit cei mai bine platiti muncitori de fabrica din intreaga lume.

Sistemul productiei Fordiste are patru elemente principale. In primul rand este caracterizat de o divizie distinctiva de munca, de separarea diferitelor sarcini de lucru intre diferite grupuri de muncitori. – in care muncitorii necalificati executa lucrari simple simple, si repetate iar cei calificati tehnic si managerial se ocupa de functii legate de cercetare, design, controlul calitatii, finante, coordonare si marketing.

Elementul doi consta in faptul ca, este un sistem in care manufactura partilor si componentelor este facuta la standarde ridicate.

Preview document

Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 1
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 2
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 3
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 4
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 5
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 6
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 7
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 8
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 9
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 10
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 11
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 12
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 13
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 14
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 15
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 16
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 17
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 18
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 19
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 20
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 21
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 22
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 23
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 24
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 25
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 26
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 27
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 28
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 29
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 30
Economia Mondială a Secolului XX - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • Economia Mondiala a Secolului XX.doc

Te-ar putea interesa și

Globalizarea - Proces dominant la nivelul economiei mondiale

Mediul înconjurător în care îşi desfăşoară activitatea organizaţiile devine tot mai turbulent, astfel organizaţiile trebuie să înveţe să se...

Adaptarea societăților transnaționale la specificul cultural al mediului de afaceri din România

INTRODUCERE Asistăm, în ultima vreme, la o dezvoltare şi transformare fără precedent a lumii în care trăim. Aproape totul se schimbă, se...

Globalizarea și criza economică

CAP 1. RĂDĂCINILE ISTORICE ALE GLOBALIZĂRII 1.1. Globalism, globalitate, globalizare Termenul de globalizare este folosit pentru prima dată de...

Globalizare versus regionalizare. tendințe și perspective

INTRODUCERE Lucrarea de licență cu titlul “Globalizare și Regionalizare” își propune un studiu asupra acestor două procese,deoarece această temă...

Relațiile româno-elene în Perioada Interbelică

INTRODUCERE Nu este o exagerare în a spune că, între popoarele Europei de Sud-Est, românii şi grecii au întreţinut cele mai strânse legături şi că...

SUA, Japonia și Uniunea Europeană în economia mondială

”Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare” Albert Einstein INTRODUCERE Omenirea a ajuns la o răscruce la care se confruntă cu o...

Globalizarea

INTRODUCERE Economia contemporană parcurge, la acest sfârşit de mileniu, un proces evolutiv de transformări structurale, calitative şi cantitative...

Politica fiscală și influența ei

1.1. Fundamentarea teoretica a statului modern si aparitia primelor conceptii economice Dupa prabusirea Imperiului Roman, timp de o mie de ani,...

Ai nevoie de altceva?