Eficiența campaniilor politice

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 120 în total
Cuvinte : 59213
Mărime: 198.01KB (arhivat)
Cost: 13 puncte

Cuprins

CONSIDERAŢII GENERALE

PREVEDERI LEGALE

CANDIDATUL ŞI CONTRACANDIDAŢII

CUM SATISFACI ASPIRAŢIILE ALEGĂTORILOR

ARTA CONDUCERII - între "liderul administrativ" şi "liderul revoluţionar"

ORGANIZAREA ECHIPEI DE CAMPANIE

CUM SE CONSTRUIEŞTE O REŢEA

AGENDA CANDIDATULUI

CONSTRUCŢIA BUGETULUI

TEHNICI DE FUNDRAISING

STRATEGIA DE CAMPANIE

ALEGEREA CANDIDATULUI POTRIVIT

DRUMUL CĂTRE SUCCES

DE CE ESTE NEVOIE DE STRATEGIE?

ANALIZA

PUBLICUL TINTA

MESAJUL

ETAPELE CLASICE ALE UNEI CAMPANII ELECTORALE

DETALII DE ORGANIZARE

CREATIVITATEA

COMUNICAREA ŞI / SAU PUBLICITATEA

TEHNICI DE COMUNICARE POLITICĂ

BIROUL DE PRESA

PURTATORUL DE CUVÂNT

MIJLOACE DE COMUNICARE

MASS-MEDIA

DISCURSUL

IMAGINEA

DEVALORIZAREA ADVERSARULUI (Mapa de atac, Mapa de apărare, Interpretarea sondajelor)

GESTIONAREA CRIZELOR DE IMAGINE

CE ESTE IMAGINEA?

CRIZA DE IMAGINE

PLANUL DE GESTIONARE A CRIZELOR

EVALUAREA NIVELULUI DE PREGĂTIRE A ORGANIZAŢIEI PENTRU CRIZĂ

COMUNICAREA ÎN SITUAŢII DE CRIZĂ

MONITORIZAREA SONDAJELOR

PLANUL DE EFICIENTIZARE A CAMPANIEI POLITICE

MĂSURI DE NATURĂ ORGANIZATORICĂ ŞI MANAGERIALĂ

MĂSURI DE NATURĂ TEHNICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ

MĂSURI DE NATURĂ ECONOMICĂ

MĂSURI DE EFICIENTIZARE A ACTIVITĂŢII

CONSECINŢELE APLICĂRII PLANULUI DE EFICIENTIZARE

EVOLUŢIA PARAMETRILOR DE EFICIENŢĂ

CONCLUZII

Extras din document

PROFILUL ALEGĂTORILOR

Mediul social în care acţionează indivizii funcţionează ca o reţea de simboluri care se integrează la diverse niveluri, din ce în ce mai profund în individ, fiind la fel de semnificative atât interacţiunea compor-tamentelor indivizilor câr şi realitatea socială (apud Levy Strauss, 1965).

Indivizii sau grupurile sociale au posibilitatea de a alege grupul de apartenenţă din care vor face parte. Indivizii în cadrul grupului aderă la scopuri şi interese comune, la ideologii general acceptate. Puterea politică intră în relaţii cu grupurile statistice şi are interes ca acestea să se încadreze în forme instituţionale, astfel organizaţiile pot fi cunoscute, controlate şi eventual asociate la acţiunile mecanismelor puterii politice, încât efectele acţiunii lor urmând a fi echilibrate de mecanismele puterii pentru a nu perturba radical evoluţia societăţii.

În cadrul grupului, fiecare individ încearcă să-şi impună imaginea personală valorizată care îi poate asigura un status legitim superior celorlalţi, determinând supunerea grupului de indivizi de care are nevoie. În acest fel se manipulează sisteme de reprezentări sociale ca într-un joc de putere, ţinând cont de procesele psihologice individuale, de relaţiile dintre indivizi, precum şi de ierarhiile de putere şi statut ce definesc structura grupului.

A aparţine grupului înseamnă a-ţi delimita poziţia în raport cu membrii grupului cât şi faţă de celelalte grupuri dominante/dominate, ceea ce indică locul atribuit sau câştigat într-un sistem de relaţii. Schimbările atitudinale ale celorlalţi faţă de individ, chiar şi modificările sale comportamentale alimentează temeri ce declanşează mecanisme defensive ale Eului - disocierea, proiecţia - pentru a apăra poziţia ameninţată. A construi, a adopta şi chiar a înlocui un comportament politic, în cadrul grupului, implică existenţa unor obiecte imaginare, investite inconştient, la care ţinem şi faţă de care ne raportăm. Obiectul poate fi şi un subiect uman. Ei îşi vor ajusta comportamentele politice în funcţie de un scenariu imaginar, colectiv, dar, bineînţeles, avantajos. Din inconştient, socialul se presupune că traversează intra-psihicul şi îl structurează. Mecanismele defensive sunt moduri de parcurgere între realitatea psihică a individului şi realitatea socială,către ceilalţi, prin proceduri de deplasare a obiectelor.

Eul foloseşte mecanisme defensive pentru aşi menţine integritatea, în condiţiile schimbărilor comportamentale în cadrul grupului, Eul fiind instanţa de mediere între narcisism şi realitatea externă.

Eul ideal este narcisic.

Eul ideal transformă modelele de identificare în reprezentări valorizante despre sine.

În cadrul mulţimilor, comportamentul politic al indivizilor se nivelează, se uniformizează şi se omogenizează. Astfel, indivizii nedecişi, cu un comportament nespecific îşi sporesc forţa, iar oamenii decişi îşi diminuează comportamentele în mulţime.

Indivizii al căror prestigiu personal este cunoscut şi admirat iau frâiele conducerii, manipulând luarea deciziilor, normele de grup, comportamentele indivizilor, uzând de încrederea pe care o au oamenii în el şi de mecanismul de repetare a argumentelor prin forţa autorităţii sale.

După P. Veyne ("Le pain et le cirque", 1993) într-o situaţie politică instabilă interacţiunea între subiecţi, ca şi aceea între subiecţi şi conducători poate crea un efect de "bulgăre de zăpadă" care va reuşi să schimbe regimul politic. S-au identificat în schimbarea structurilor de putere politică următoarele gradiente:

La început există un nucleu de revoluţionari animaţi de reprezentarea unei societăţi mai bune. Ei se dovedesc indispensabili în derularea evenimentelor, asigurând participanţii în faza de început, în care cei mai prudenţi evită să se angajeze. Iar, mai târziu, sunt capabili să-şi asume funcţiile de conducători, în măsura în care integritatea indiscutabilă le permite să facă promisiuni care din partea altora ar fi lipsite de credibilitate.

Urmează un aflux de indivizi animaţi de motivaţii diferite. Unii dintre ei aşteaptă ajutor imediat sau poziţie de prim plan în societatea post-revoluţionară. Alţii se angajează doar atunci când a fost trecut pragul dincolo de care acţiunea începe să aibă eficacitate.

Grupurile mari tind să-şi piardă identitatea şi importanţa, individul fiind dornic să-şi orienteze comportamentul într-un grup de interes care îi reprezintă cel mai bine interesele. Orice grup de interes se poate transforma în grupul de presiune, când utilizează unilateral forţa comportamentelor indivizilor spre aparatul instituţionalizat (guvernamental) spre a face să reuşească aspiraţiile şi revendicările sale. Interacţiunea individului cu socialul (sub diverse forme şi în diverse situaţii) formează atitudini şi modelează comportamentele politice. Schimbările politice radicale nu determină restructurarea sistemului de valori individual ce impune resocializarea politică, în sensul adoptării noilor norme şi comportamente.

După J.M. Strate ("The Sovereign as Protector: the Functional Priority of Defense", 1991) schimbările structurilor de putere politică - mai ales cele care se produc rapid şi aduc elemente atât de noi, încât par contradictorii şi bulversante - pot provoca manifestări agresive generate ca măsură de protecţie psihică la modificările ce vor fi impuse de noile schimbări. Astfel, conflictul între grupurile umane generează energia fundamentală necesară modificărilor comportamentale. Deoarece se accentuează componenta afectivă, indivizii se identifică cu liderul, care devine personificarea idealurilor comune (identificare infantilă cu tatăl conform teoriei freudiene) aversiunea se va răsfrânge spre exteriorul grupului, devenind ţinta ostilităţilor.

După H. Markuse ("The Cognitive Perspective în Social Psychology", 1985) individul este emoţional legat de grupul căruia aparţine, având conştiinţa că face parte din acesta. Percepţiile individuale se schimbă deoarece indivizii grupului fac parte din acelaşi câmp cognitiv. Schimbările radicale la nivelul sistemului politic, perioadele de criză socială provoacă sentimente de frustrare la un număr mare de persoane. Frustrarea fiind o condiţie necesară şi suficientă a agresivităţii, energia psihică mobilizată în atingerea unui obiectiv (greu de atins) este inhibată şi se creează o stare de tensiune - "instigare la agresivitate" - care va suprima cauza frustrării. Cum încărcătura agresivă, în general, nu poate fi refulată asupra agentului frustrant, deoarece individul dezvoltă tendinţe de favorizare a propriului grup - denumită sociocentrism - va apărea o deplasare a comportamentului agresiv spre altă ţintă cu rol de "ţap ispăşitor". Acestea vor fi out-put-urile percepute ca vulnerabile şi "altfel" decât în grupul de care subiecţii sunt legaţi emoţional.

Comportamentul electoral poate fi definit ca actul votarii in alegerile politice. Iar votul poate fi considerat ca un instrument de participare politica si ca un mijloc de exprmare a opiniilor.

Preview document

Eficiența campaniilor politice - Pagina 1
Eficiența campaniilor politice - Pagina 2
Eficiența campaniilor politice - Pagina 3
Eficiența campaniilor politice - Pagina 4
Eficiența campaniilor politice - Pagina 5
Eficiența campaniilor politice - Pagina 6
Eficiența campaniilor politice - Pagina 7
Eficiența campaniilor politice - Pagina 8
Eficiența campaniilor politice - Pagina 9
Eficiența campaniilor politice - Pagina 10
Eficiența campaniilor politice - Pagina 11
Eficiența campaniilor politice - Pagina 12
Eficiența campaniilor politice - Pagina 13
Eficiența campaniilor politice - Pagina 14
Eficiența campaniilor politice - Pagina 15
Eficiența campaniilor politice - Pagina 16
Eficiența campaniilor politice - Pagina 17
Eficiența campaniilor politice - Pagina 18
Eficiența campaniilor politice - Pagina 19
Eficiența campaniilor politice - Pagina 20
Eficiența campaniilor politice - Pagina 21
Eficiența campaniilor politice - Pagina 22
Eficiența campaniilor politice - Pagina 23
Eficiența campaniilor politice - Pagina 24
Eficiența campaniilor politice - Pagina 25
Eficiența campaniilor politice - Pagina 26
Eficiența campaniilor politice - Pagina 27
Eficiența campaniilor politice - Pagina 28
Eficiența campaniilor politice - Pagina 29
Eficiența campaniilor politice - Pagina 30
Eficiența campaniilor politice - Pagina 31
Eficiența campaniilor politice - Pagina 32
Eficiența campaniilor politice - Pagina 33
Eficiența campaniilor politice - Pagina 34
Eficiența campaniilor politice - Pagina 35
Eficiența campaniilor politice - Pagina 36
Eficiența campaniilor politice - Pagina 37
Eficiența campaniilor politice - Pagina 38
Eficiența campaniilor politice - Pagina 39
Eficiența campaniilor politice - Pagina 40
Eficiența campaniilor politice - Pagina 41
Eficiența campaniilor politice - Pagina 42
Eficiența campaniilor politice - Pagina 43
Eficiența campaniilor politice - Pagina 44
Eficiența campaniilor politice - Pagina 45
Eficiența campaniilor politice - Pagina 46
Eficiența campaniilor politice - Pagina 47
Eficiența campaniilor politice - Pagina 48
Eficiența campaniilor politice - Pagina 49
Eficiența campaniilor politice - Pagina 50
Eficiența campaniilor politice - Pagina 51
Eficiența campaniilor politice - Pagina 52
Eficiența campaniilor politice - Pagina 53
Eficiența campaniilor politice - Pagina 54
Eficiența campaniilor politice - Pagina 55
Eficiența campaniilor politice - Pagina 56
Eficiența campaniilor politice - Pagina 57
Eficiența campaniilor politice - Pagina 58
Eficiența campaniilor politice - Pagina 59
Eficiența campaniilor politice - Pagina 60
Eficiența campaniilor politice - Pagina 61
Eficiența campaniilor politice - Pagina 62
Eficiența campaniilor politice - Pagina 63
Eficiența campaniilor politice - Pagina 64
Eficiența campaniilor politice - Pagina 65
Eficiența campaniilor politice - Pagina 66
Eficiența campaniilor politice - Pagina 67
Eficiența campaniilor politice - Pagina 68
Eficiența campaniilor politice - Pagina 69
Eficiența campaniilor politice - Pagina 70
Eficiența campaniilor politice - Pagina 71
Eficiența campaniilor politice - Pagina 72
Eficiența campaniilor politice - Pagina 73
Eficiența campaniilor politice - Pagina 74
Eficiența campaniilor politice - Pagina 75
Eficiența campaniilor politice - Pagina 76
Eficiența campaniilor politice - Pagina 77
Eficiența campaniilor politice - Pagina 78
Eficiența campaniilor politice - Pagina 79
Eficiența campaniilor politice - Pagina 80
Eficiența campaniilor politice - Pagina 81
Eficiența campaniilor politice - Pagina 82
Eficiența campaniilor politice - Pagina 83
Eficiența campaniilor politice - Pagina 84
Eficiența campaniilor politice - Pagina 85
Eficiența campaniilor politice - Pagina 86
Eficiența campaniilor politice - Pagina 87
Eficiența campaniilor politice - Pagina 88
Eficiența campaniilor politice - Pagina 89
Eficiența campaniilor politice - Pagina 90
Eficiența campaniilor politice - Pagina 91
Eficiența campaniilor politice - Pagina 92
Eficiența campaniilor politice - Pagina 93
Eficiența campaniilor politice - Pagina 94
Eficiența campaniilor politice - Pagina 95
Eficiența campaniilor politice - Pagina 96
Eficiența campaniilor politice - Pagina 97
Eficiența campaniilor politice - Pagina 98
Eficiența campaniilor politice - Pagina 99
Eficiența campaniilor politice - Pagina 100
Eficiența campaniilor politice - Pagina 101
Eficiența campaniilor politice - Pagina 102
Eficiența campaniilor politice - Pagina 103
Eficiența campaniilor politice - Pagina 104
Eficiența campaniilor politice - Pagina 105
Eficiența campaniilor politice - Pagina 106
Eficiența campaniilor politice - Pagina 107
Eficiența campaniilor politice - Pagina 108
Eficiența campaniilor politice - Pagina 109
Eficiența campaniilor politice - Pagina 110
Eficiența campaniilor politice - Pagina 111
Eficiența campaniilor politice - Pagina 112
Eficiența campaniilor politice - Pagina 113
Eficiența campaniilor politice - Pagina 114
Eficiența campaniilor politice - Pagina 115
Eficiența campaniilor politice - Pagina 116
Eficiența campaniilor politice - Pagina 117
Eficiența campaniilor politice - Pagina 118
Eficiența campaniilor politice - Pagina 119
Eficiența campaniilor politice - Pagina 120

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Eficienta Campaniilor Politice.doc

Alții au mai descărcat și

Liderul Așteptat și Liderul Ales

INTRODUCERE LIDERUL ASTEPTAT SI LIDERUL ALES “ Învingatorii au nevoie de cei pe care i-au redus la simpla nevoie si sunt prin cei pe care au...

Comunicarea Politică între Tradiție și Actualitate

Introducere Toate definiţiile date comunicării umane, indiferent de şcolile de gândire cărora le aparţin sau de orientările în care se înscriu,...

Mass Media in Campania Electorala - Negativitatea

Comunicarea şi rolul mass mediei în procesul electoral. Am plecat în demersul meu de la conceptual de comunicare politică, definit în 1980 de...

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice

Scopul general al acestui curs este sa ofere studentilor posibilitatea dobândirii unei întelegeri critice si comprehensive a fenomenelor si...

Comunicare Politică

1. OBIECTIVE GENERALE: - explicitarea conceptului de comunicare politica; - întelegerea comunicarii politice ca actiune colectiva compusa; -...

Analiză Electorală

1. Formarea mesajului şi transmiterea lui. În transmiterea informaţiei un element esenţial este mesajul pe care acesta îl va transmite către...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Te-ar putea interesa și

Campania de Promovare a Persil

INTRODUCERE Această lucrare îşi propune să analizeze conceptul strategic de publicitate şi promovare a companiei HENKEL şi în particular al...

Analiza comunicațională a Campaniei Electorale a lui Traian Băsescu, noiembrie, 2004

INTRODUCERE Actorii politici își joacă „rolul politic” în sfera publică. Mass-media este principala sursă de informare, de promovare sau denigrare...

Clasificarea și Caracteristicile Conceptului de Imagine

Introducere În societatea contemporană, imaginea nu este doar un exerciţiu sau produs al artei, aceasta face parte din arsenalul principal al...

Marketing Electoral

PREFAŢĂ Pentru politicieni nu există nimic mai pasionant decât politica. Politica şi politicienii scot la vedere ceea ce este mai bun şi mai rău...

Agenția de publicitate prestator de servicii promoționale

1.Comunicaţia promoţională Intervenţia întreprinderii în domeniul comercial, constă în sporirea şi diversificarea produselor, bunurilor materiale...

Proiect - Marketing Viral

INTRODUCERE Într-o societate în continuă devoltare, mişcare, schimbare o constantă reevaluare a mecanismelor sale de fundamentare şi existenţă...

Marketing Politic

1. Introducere Marketingul politic este o disciplină emergentă la nivel mondial şi, în acelaşi timp, un domeniu de profesionalizare tot mai...

Campaniile de Marketing Politic

Marketingul a debutat odată cu anii 70, în zona marketingului social, şi s-a extins la sfârşitul anilor 80. Expansiunea marketingului politic s-a...

Ai nevoie de altceva?