Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România

Proiect
9/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 62 în total
Cuvinte : 25382
Mărime: 650.43KB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

INTRODUCERE 2

CAPITOLUL I. PRINCIPIULUL EGALITĂȚII DE ȘANSE PE PIAȚA MUNCII 6

1.1 Apariţie. Scurt istoric 6

1.2 Planul strategic pentru egalitate de şanse 9

1.3 Accesul pe piața muncii 11

1.4 Sistemul legislativ privind egalitatea de șanse între femei și bărbați 18

CAPITOLUL II. EVOLUŢIA POLITICII DE GEN PE PIAŢA MUNCII 24

2.1 Scut istoric al dimensiunii de gen în România 24

2.2 Conceptul de abordare integratoare a egalităţii de gen 28

2.3 Etapele abordării integratoare a egalităţii de gen 29

2.3.1 Organizarea 29

2.3.2 Documentarea cu privire la diferenţele de gen 30

2.3.3 Evaluarea impactului politic 30

2.3.4 Reformularea politicii 30

2.4 Direcţii de acţiune şi implicaţii juridice 31

CAPITOLUL III. ACCESUL FEMEILOR PE PIAŢA MUNCII 36

3.1 Statutul femeii în societate 36

3.2 Work-life balance 39

3.3 Situația femeilor pe piața fortei de muncă din România 44

3.4 Femeia în piaţa muncii în societatea conntemporană 48

CAPITOLUL IV. EGALITATEA DE ŞANSE ÎNTRE FEMEI ŞI BARBAŢI ÎN CÂMPUL MUNCII 50

4.1 Stereotipuri de gen pe piața muncii 50

4.2 Cartea neagră a egalității de șanse 51

4.3 Promovarea unei culturi a egalității de șanse 53

CONCLUZII 55

BIBLIOGRAFIE 57

Extras din document

Egalitatea între femei și bărbați este o valoare fundamentală a Uniunii Europene și una care a fost consacrată de la început în Tratatul de la Roma, tratat ce a inclus o prevedere privind egalitatea de remunerare. De-a lungul ultimilor 60 de ani, schimbările sociale și eforturile politice persistente au stabilit o tendință spre egalitatea de gen. UE (Uniunea Europeană) a fost întotdeauna o forță majoră în spatele acestor evoluții și va continua să joace un rol important în menținerea elanului, bazându-se pe realizările din trecut. 2016-19 angajament strategic pentru egualitatea de gen vizează continuarea acestor eforturi în domenii politice cheie.

Angajamentului continuu al UE față de egalitatea de gen are loc într-un context global de incertitudine. Pe frontul macroeconomic, Europa este în curs de dezvoltare dintr-o perioadă de recesiune; deși producția a depășit nivelul dinaintea crizei și rezultatele pe piața forței de muncă s-au îmbunătățit, performanța ocupării forței de muncă este divergentă între statele membre. Recenta creștere a fluxurilor de migrație a consolidat, de asemenea, necesitatea unor politici eficiente privind integrarea resortisanților țărilor terțe. Pe frontul socio-politic, Europa se confruntă cu preocupările de intoleranță, o creștere a inegalităților sociale și a sărăciei. În acest context, UE perseverează în urmărirea obligației tratatului de a promova egalitatea de gen și în angajamentul său strategic pe termen mediu, precum și mai multe obiective pe termen lung și țintele convenite cu partenerii globali în cadrul ONU 2030.

În pofida progreselor din ultimele decenii la creșterea participării forței de muncă a femeilor și reducerea diferențelor de gen în salarii, egalitatea de gen în lumea muncii rămâne încă un obiectiv evaziv. In timp ce milioane de femei au devenit antreprenori de succes, femeile sunt încă extrem de slab reprezentate in camere de bord din lume. În special, în lumea în curs de dezvoltare, femeile continuă să formeze o mare majoritate de săraci, câștigă cele mai mici venituri de lucru din lume, si sunt mai des afectate de șomaj pe termen lung decât bărbații. Acest lucru se datorează dezavantajelor socio-economice ale femeilor cauzate de discriminarea pe motive de gen și rolurile lor duble de a fi un lucrător și un beneficiarul în grija pentru societate. Femeile au adesea mai puțin acces la resursele productive, educație și dezvoltare a abilităților și a oportunităților pe piața muncii decât bărbații în multe societăți. Mai mult decât atât, femeile continuă să realizeze cea mai mare îngrijire neremunerată, care a devenit o provocare tot mai mare în eforturile lor de a se angaja în activitatea productivă, atât în agricultura de subzistență și economiei de piață, în special în țările în care sunt afectate în mod negativ de schimbările de mediu dar și de HIV (SIDA).

3

De-a lungul ultimilor ani, lacunele din salariu, ocuparea forței de muncă și orele de lucru au fost diferențiate. În aceste condiții de schimbare, va dura mai mult de un secol pentru a închide decalajul global de gen în câștiguri. În secolul XXI, ponderea disproporționată a responsabilităților de îngrijire asupra femeilor va continua să se micșoreze, iar independența lor economică tinde să aibă un efect asupra carierei lor pe tot parcursul vieții privind veniturile și pensiile. Unele state membre testează noi abordări și ar putea fi în măsură să accelereze progresul către egalitatea de gen și independența economică a femeilor, altele pot avea încă un drum foarte lung. Redefinirea presupune un nou echilibru între viața profesională pentru a asigura o mai mare egalitate între femei și bărbați este importantă pentru Europa. În 2016, Comisia a fost consultată pe larg cu privire la direcția opțiunilor politice ale UE în domeniul echilibrului muncă-viață, cu scopul de a propune o nouă inițiativă în primul trimestru al anului 2017, în ceea ce privește „pilonul drepturilor sociale”. Discriminarea pe piața forței de muncă și relațiile legate de acestea au fost mult timp discutate și inegalitatea între femei și bărbați a fost identificată ca o problemă acută. Diferite metode și abordări au fost căutate să explice discriminarea prezentă în domeniul relațiilor de muncă. Cercetarea și analiza efectuată în această lucrare arată că discriminarea provine din stereotipuri stabilite cu mult timp și persistente privind prioritatea femeilor pentru angajamentele familiale, experiența profesională și mai puțin capacitatea mica de producție. Datorită asocierii imaginii automate a femeilor cu mediu vieții de familie și a responsabilității familiale, angajatorii încă mai continuă să aplice criterii bazate pe sex pentru a măsura nivelul de productivitate al femeilor, în comparație cu cea a bărbaților. Acestea se aplică pe criteriile bazate pe sex, de asemenea, atunci când se iau decizii privind ocuparea forței de muncă a femeilor, condițiile de muncă și de investiții în calificarea femeilor. Angajatorii se simt nesiguri privind durata și continuitatea șederii femeilor la angajatorul respectiv, care influențează deciziile privind statutul femeilor. Datorită modelelor menționate mai sus în comportamentul angajatorilor, se pare că, chiar și femeile calificate pot întâmpina dificultăți atunci când sunt luate în considerare pentru locuri de muncă și poziții bine plătite. Dar, totuși, un progres a fost înregistrat în schimbarea treptată a opiniei publice și atitudinii față de abilitățile și capaciitățile femeilor pe piața muncii. Abilitățile femeilor și bărbaților, talentele și aspirațiile sunt necesare pentru a modela economia și societatea. Cu toate acestea, domenii-cheie pentru viitor sunt încă în mare măsură de sex feminin sau dominată de bărbați. Baietii sunt mai puțin probabil decât fetele să aibă în vedere o carieră în sănătate sau educație, în timp ce femeile nu în aceeași măsură ca și băieții aleg o carieră în domeniul științelor, matematicii, TIC și inginerie. Cu toate acestea, trebuie

4

reamintit faptul că femeile au făcut incursiuni în management și în politică și femeile par să depășească băieții în educație. Egalitatea în procesul de luare a deciziilor nu mai pare un obiectiv îndepărtat pentru câteva țări care sunt aproape de echilibru între femei și bărbați. Dar multe țări în care ponderea femeilor în procesul decizional este extrem de scăzută pierd impuls. UE trebuie să joace pentru a asigura un progres continuu în toate țările un rol-cheie.

Bibliografie

1. Abric, Jean-Claude, Psihologia comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2002;

2. Bîrzea C. Arta şi ştiinţa educaţiei. Bucureşti: EDP, R.A. 1995.

3. Bourdieu, Pierre, Raţiuni practice, Bucureşti, Editura Meridiane.1999 4. Balan, E. & alii., Fete şi băieţi. Parteneri în viaţa privată şi publică - perspective de gen, Bucureşti, Ed. Nemira, 2003.

5.Cristea S. Fundamentele ştiinţelor educaţiei. Teoria generală a educaţiei. Chişinău.: Litera Internaţional. 2003. p. 19- 100

6. Dragomir, O., Miroiu, M. (ed.), Lexicon feminist, Iaşi, Ed. Polirom, 2002.

7. Duck, Steve, 2000, Relaţii interpersonale, Iaşi, Editura Polirom.

8. Garfinkel, Harold şi Cicourel, Aaron, apud Elisabeta, Stănciulescu, 1996, Teorii sociologice ale educaţiei, Iaşi, Editura Polirom.

9. Grunberg, L., Miroiu,M. (ed.), Gen şi educaţie, Bucureşti, Ed. AnA, 1997.

10. Grunberg, L., (R)Evoluţii în sociologia feministă. Repere teoretice, contexte româneşti, Iaşi, Ed. Polirom, 2002.

11. Jigau, M.(coord.), Participarea la educaţie a copiilor romi; probleme, soluţii,actori, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, Ed. MarLink, 2002.

12Joiţa E. Ştiinţa educaţiei prin paradigme. Pedagogia „văzută cu alţi ochi”. Iaşi: institutul European, 2009

13. Iluţ, Petru, 2005, Sociopsihologia şi antropologia familiei, Iaşi, Editura Polirom.

14. Manolache, A., Parnuta, Gh., Istoria învăţământului din România, vol. II,Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1993.

15. Mauss, Marcel ,1997, Eseu despre dar, Iaşi, Editura Polirom.

16. Mihailescu, ŞT., Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), Iaşi, Ed. Polirom, 2007.

17. Miroiu, A. (coord.), Învăţământul românesc azi. Studiu de diagnoză, Iaşi, Ed.Polirom, 1998.

18.Negreţ - Dobridor I. Teoria generală a curriculumului educaţional. Iaşi: Polirom. 2008. p. 15-233

19.Potolea D. Conceptualizarea curriculum-ului. O abordare multidimensională. în Păun E., Potolea D. (coord). Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. Iaşi: Polirom. 2002. p. 82-83

20. Stănciulescu, Emilia. 1997, Sociologia educaţiei familiale, vol.I, Iaşi, Editura Polirom.

21. Toma, Adriana, în Revista Adolescentul şi lumea adulţilor, 2005, nr.20.

22. Zlate, Mielu, 1994, Introducere în psihosociologie, Bucureşti, Casa de editură şi presă Şansa

Preview document

Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 1
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 2
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 3
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 4
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 5
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 6
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 7
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 8
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 9
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 10
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 11
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 12
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 13
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 14
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 15
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 16
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 17
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 18
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 19
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 20
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 21
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 22
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 23
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 24
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 25
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 26
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 27
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 28
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 29
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 30
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 31
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 32
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 33
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 34
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 35
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 36
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 37
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 38
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 39
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 40
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 41
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 42
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 43
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 44
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 45
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 46
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 47
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 48
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 49
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 50
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 51
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 52
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 53
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 54
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 55
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 56
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 57
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 58
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 59
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 60
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 61
Egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul pe piața muncii din România - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Egalitatea de sanse intre femei si barbati si accesul pe piata muncii din Romania.pdf

Alții au mai descărcat și

Legislația Uniunii Europene privind Politicile Sociale și Ocuparea Forței de Muncă

INTRODUCERE Dilemele vizând viitorul muncii şi ocuparea forţei de muncă se numără printre cele mai tensionate (arzătoare şi provocatoare) probleme...

Argumentarea existenței holocaustului în România

Introducere Tema aleasă de către mine are ca și scop Argumentarea existenței Holocaustului în România. Doresc să prezint elementele care au stat...

Cercetare percepția stereotipurilor de gen în rândul studenților

1. INTRODUCERE Discriminarea şi stereotipurile de gen reprezintă o problemă actuală, extrem de importantă şi de multe ori neglijată în societatea...

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Triunghiul violenței în Columbia

Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...

Rusia după Încheierea Războiului Rece

Rusia si strainatatea apropiata Dupa încheierea razboiului rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele...

Planul de dezvoltare rurală și ocuparea forței de muncă în Comuna Feleacu, județul Cluj

Prezentarea generalǎ a comunei Feleacu Transilvania este consideratǎ de cǎtre mulţi specialişti ca fiind ţara tuturor formelor de relief, de la...

Te-ar putea interesa și

Managementul Proiectelor

INTRODUCERE Uniunea Europeană este o entitate politică, socială și economică, dezvoltată în Europa ce este compusă din 27 țări. Aderarea se face...

Rolul POS DRU în dezvoltarea economiei sociale

I N T R O D U C E R E Începând mai ales din anii ’90, România a intrat într-un proces de sărăcire a populaţiei, accentuat în perioada tranziţiei...

Sectorul non-guvernamental în prestații de servicii publice - implicare, efecte și rezultate pro women

CAPITOLUL I 1. Date de identificare a organizatiei. 1.1. Organizatii non-guvernamentale Termenul de organizatie non-guvernamentala este utlizata...

Teoria și Jurisprudența Europeană în Materia Egalității de Șanse și Tratament

1. Introducere Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte şi să analizeze legislaţia europeană în privinţa egalităţii de şanse şi tratament. Vom...

Egalitate și Nediscriminate în Dreptul Uniunii Europene

CAPITOLUL I REGLEMENTAREA PRINCIPIILOR NEDISCRIMINARII SI EGALITATII DE SANSE IN U.E. Sectiunea 1. Directivele in materia egalitatii si...

Principiul Egalității de Tratament între Bărbații și Femeii

Introducere Există în continuare inegalitate de şanse între femei şi bărbaţi şi - ceea ce constituie domeniul de interes al acestei lucrări –...

Politici de finanțare a investițiilor în contextul integrării europene

Capitolul I - Programul Operaţional Sectorial pentru Transport (POS T) 1.1 Obiective, axe prioritare şi beneficiari ai POS-T Programul...

Piata Muncii

CAPITOLUL I CONSILIEREA PROFESIONALA, O NECESITATE PENTRU TINERI Analizând piata institutiilor de studii superioare din România, observam ca...

Ai nevoie de altceva?