Cuprins
- INTRODUCERE 2
- CAPITOLUL I. PRINCIPIULUL EGALITĂȚII DE ȘANSE PE PIAȚA MUNCII 6
- 1.1 Apariţie. Scurt istoric 6
- 1.2 Planul strategic pentru egalitate de şanse 9
- 1.3 Accesul pe piața muncii 11
- 1.4 Sistemul legislativ privind egalitatea de șanse între femei și bărbați 18
- CAPITOLUL II. EVOLUŢIA POLITICII DE GEN PE PIAŢA MUNCII 24
- 2.1 Scut istoric al dimensiunii de gen în România 24
- 2.2 Conceptul de abordare integratoare a egalităţii de gen 28
- 2.3 Etapele abordării integratoare a egalităţii de gen 29
- 2.3.1 Organizarea 29
- 2.3.2 Documentarea cu privire la diferenţele de gen 30
- 2.3.3 Evaluarea impactului politic 30
- 2.3.4 Reformularea politicii 30
- 2.4 Direcţii de acţiune şi implicaţii juridice 31
- CAPITOLUL III. ACCESUL FEMEILOR PE PIAŢA MUNCII 36
- 3.1 Statutul femeii în societate 36
- 3.2 Work-life balance 39
- 3.3 Situația femeilor pe piața fortei de muncă din România 44
- 3.4 Femeia în piaţa muncii în societatea conntemporană 48
- CAPITOLUL IV. EGALITATEA DE ŞANSE ÎNTRE FEMEI ŞI BARBAŢI ÎN CÂMPUL MUNCII 50
- 4.1 Stereotipuri de gen pe piața muncii 50
- 4.2 Cartea neagră a egalității de șanse 51
- 4.3 Promovarea unei culturi a egalității de șanse 53
- CONCLUZII 55
- BIBLIOGRAFIE 57
Extras din proiect
Egalitatea între femei și bărbați este o valoare fundamentală a Uniunii Europene și una care a fost consacrată de la început în Tratatul de la Roma, tratat ce a inclus o prevedere privind egalitatea de remunerare. De-a lungul ultimilor 60 de ani, schimbările sociale și eforturile politice persistente au stabilit o tendință spre egalitatea de gen. UE (Uniunea Europeană) a fost întotdeauna o forță majoră în spatele acestor evoluții și va continua să joace un rol important în menținerea elanului, bazându-se pe realizările din trecut. 2016-19 angajament strategic pentru egualitatea de gen vizează continuarea acestor eforturi în domenii politice cheie.
Angajamentului continuu al UE față de egalitatea de gen are loc într-un context global de incertitudine. Pe frontul macroeconomic, Europa este în curs de dezvoltare dintr-o perioadă de recesiune; deși producția a depășit nivelul dinaintea crizei și rezultatele pe piața forței de muncă s-au îmbunătățit, performanța ocupării forței de muncă este divergentă între statele membre. Recenta creștere a fluxurilor de migrație a consolidat, de asemenea, necesitatea unor politici eficiente privind integrarea resortisanților țărilor terțe. Pe frontul socio-politic, Europa se confruntă cu preocupările de intoleranță, o creștere a inegalităților sociale și a sărăciei. În acest context, UE perseverează în urmărirea obligației tratatului de a promova egalitatea de gen și în angajamentul său strategic pe termen mediu, precum și mai multe obiective pe termen lung și țintele convenite cu partenerii globali în cadrul ONU 2030.
În pofida progreselor din ultimele decenii la creșterea participării forței de muncă a femeilor și reducerea diferențelor de gen în salarii, egalitatea de gen în lumea muncii rămâne încă un obiectiv evaziv. In timp ce milioane de femei au devenit antreprenori de succes, femeile sunt încă extrem de slab reprezentate in camere de bord din lume. În special, în lumea în curs de dezvoltare, femeile continuă să formeze o mare majoritate de săraci, câștigă cele mai mici venituri de lucru din lume, si sunt mai des afectate de șomaj pe termen lung decât bărbații. Acest lucru se datorează dezavantajelor socio-economice ale femeilor cauzate de discriminarea pe motive de gen și rolurile lor duble de a fi un lucrător și un beneficiarul în grija pentru societate. Femeile au adesea mai puțin acces la resursele productive, educație și dezvoltare a abilităților și a oportunităților pe piața muncii decât bărbații în multe societăți. Mai mult decât atât, femeile continuă să realizeze cea mai mare îngrijire neremunerată, care a devenit o provocare tot mai mare în eforturile lor de a se angaja în activitatea productivă, atât în agricultura de subzistență și economiei de piață, în special în țările în care sunt afectate în mod negativ de schimbările de mediu dar și de HIV (SIDA).
3
De-a lungul ultimilor ani, lacunele din salariu, ocuparea forței de muncă și orele de lucru au fost diferențiate. În aceste condiții de schimbare, va dura mai mult de un secol pentru a închide decalajul global de gen în câștiguri. În secolul XXI, ponderea disproporționată a responsabilităților de îngrijire asupra femeilor va continua să se micșoreze, iar independența lor economică tinde să aibă un efect asupra carierei lor pe tot parcursul vieții privind veniturile și pensiile. Unele state membre testează noi abordări și ar putea fi în măsură să accelereze progresul către egalitatea de gen și independența economică a femeilor, altele pot avea încă un drum foarte lung. Redefinirea presupune un nou echilibru între viața profesională pentru a asigura o mai mare egalitate între femei și bărbați este importantă pentru Europa. În 2016, Comisia a fost consultată pe larg cu privire la direcția opțiunilor politice ale UE în domeniul echilibrului muncă-viață, cu scopul de a propune o nouă inițiativă în primul trimestru al anului 2017, în ceea ce privește „pilonul drepturilor sociale”. Discriminarea pe piața forței de muncă și relațiile legate de acestea au fost mult timp discutate și inegalitatea între femei și bărbați a fost identificată ca o problemă acută. Diferite metode și abordări au fost căutate să explice discriminarea prezentă în domeniul relațiilor de muncă. Cercetarea și analiza efectuată în această lucrare arată că discriminarea provine din stereotipuri stabilite cu mult timp și persistente privind prioritatea femeilor pentru angajamentele familiale, experiența profesională și mai puțin capacitatea mica de producție. Datorită asocierii imaginii automate a femeilor cu mediu vieții de familie și a responsabilității familiale, angajatorii încă mai continuă să aplice criterii bazate pe sex pentru a măsura nivelul de productivitate al femeilor, în comparație cu cea a bărbaților. Acestea se aplică pe criteriile bazate pe sex, de asemenea, atunci când se iau decizii privind ocuparea forței de muncă a femeilor, condițiile de muncă și de investiții în calificarea femeilor. Angajatorii se simt nesiguri privind durata și continuitatea șederii femeilor la angajatorul respectiv, care influențează deciziile privind statutul femeilor. Datorită modelelor menționate mai sus în comportamentul angajatorilor, se pare că, chiar și femeile calificate pot întâmpina dificultăți atunci când sunt luate în considerare pentru locuri de muncă și poziții bine plătite. Dar, totuși, un progres a fost înregistrat în schimbarea treptată a opiniei publice și atitudinii față de abilitățile și capaciitățile femeilor pe piața muncii. Abilitățile femeilor și bărbaților, talentele și aspirațiile sunt necesare pentru a modela economia și societatea. Cu toate acestea, domenii-cheie pentru viitor sunt încă în mare măsură de sex feminin sau dominată de bărbați. Baietii sunt mai puțin probabil decât fetele să aibă în vedere o carieră în sănătate sau educație, în timp ce femeile nu în aceeași măsură ca și băieții aleg o carieră în domeniul științelor, matematicii, TIC și inginerie. Cu toate acestea, trebuie
4
reamintit faptul că femeile au făcut incursiuni în management și în politică și femeile par să depășească băieții în educație. Egalitatea în procesul de luare a deciziilor nu mai pare un obiectiv îndepărtat pentru câteva țări care sunt aproape de echilibru între femei și bărbați. Dar multe țări în care ponderea femeilor în procesul decizional este extrem de scăzută pierd impuls. UE trebuie să joace pentru a asigura un progres continuu în toate țările un rol-cheie.
Bibliografie
1. Abric, Jean-Claude, Psihologia comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2002;
2. Bîrzea C. Arta şi ştiinţa educaţiei. Bucureşti: EDP, R.A. 1995.
3. Bourdieu, Pierre, Raţiuni practice, Bucureşti, Editura Meridiane.1999 4. Balan, E. & alii., Fete şi băieţi. Parteneri în viaţa privată şi publică - perspective de gen, Bucureşti, Ed. Nemira, 2003.
5.Cristea S. Fundamentele ştiinţelor educaţiei. Teoria generală a educaţiei. Chişinău.: Litera Internaţional. 2003. p. 19- 100
6. Dragomir, O., Miroiu, M. (ed.), Lexicon feminist, Iaşi, Ed. Polirom, 2002.
7. Duck, Steve, 2000, Relaţii interpersonale, Iaşi, Editura Polirom.
8. Garfinkel, Harold şi Cicourel, Aaron, apud Elisabeta, Stănciulescu, 1996, Teorii sociologice ale educaţiei, Iaşi, Editura Polirom.
9. Grunberg, L., Miroiu,M. (ed.), Gen şi educaţie, Bucureşti, Ed. AnA, 1997.
10. Grunberg, L., (R)Evoluţii în sociologia feministă. Repere teoretice, contexte româneşti, Iaşi, Ed. Polirom, 2002.
11. Jigau, M.(coord.), Participarea la educaţie a copiilor romi; probleme, soluţii,actori, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, Ed. MarLink, 2002.
12Joiţa E. Ştiinţa educaţiei prin paradigme. Pedagogia „văzută cu alţi ochi”. Iaşi: institutul European, 2009
13. Iluţ, Petru, 2005, Sociopsihologia şi antropologia familiei, Iaşi, Editura Polirom.
14. Manolache, A., Parnuta, Gh., Istoria învăţământului din România, vol. II,Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1993.
15. Mauss, Marcel ,1997, Eseu despre dar, Iaşi, Editura Polirom.
16. Mihailescu, ŞT., Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), Iaşi, Ed. Polirom, 2007.
17. Miroiu, A. (coord.), Învăţământul românesc azi. Studiu de diagnoză, Iaşi, Ed.Polirom, 1998.
18.Negreţ - Dobridor I. Teoria generală a curriculumului educaţional. Iaşi: Polirom. 2008. p. 15-233
19.Potolea D. Conceptualizarea curriculum-ului. O abordare multidimensională. în Păun E., Potolea D. (coord). Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. Iaşi: Polirom. 2002. p. 82-83
20. Stănciulescu, Emilia. 1997, Sociologia educaţiei familiale, vol.I, Iaşi, Editura Polirom.
21. Toma, Adriana, în Revista Adolescentul şi lumea adulţilor, 2005, nr.20.
22. Zlate, Mielu, 1994, Introducere în psihosociologie, Bucureşti, Casa de editură şi presă Şansa
Preview document
Conținut arhivă zip
- Egalitatea de sanse intre femei si barbati si accesul pe piata muncii din Romania.pdf