Europenizarea justiției

,,Aderarea unui stat la Uniunea Europeana este insotita obligatoriu de procesul de europenizare a intregului spatiu al noii entitati teritoriale. Analiza europenizarii cuprinde cel putin trei paliere: ce este, cum se produce si de ce are loc europenizarea"

,,Transformarea structurilor sociale si institutionale din statele Uniunii Europene se produce prin actiunea institutiilor comunitatii europene asupra politicilor si deciziilor interne ale actorilor principali, si, din acest motiv, europenizarea se deruleaza concomitent cu adancirea interdependentelor dintre statele europene. Exista o diferenta intre integrarea europeana si europenizare" Integrarea este actul de intarire a influentei si puterii decizionale a comunitatii europene asupra institutiilor locale , suveranitatea fiind transmisa de la nivel national la nivel european. Europenizarea inseamna transformari esentiale in politicile nationale si in cadrul institutional intern ca urmare a impulsurilor primite din partea institutiilor comunitatii europene.

Europenizarea este un proces complex si indelungat, mai ales intr-o tara ca Romania care a cunoscut, intr-un interval destul de scurt, multe tranzitii, niciuna incheiata. Romania se confrunta cu probleme de integrare si de europenizare necunoscute, carora trebuie sa le dea raspuns conform cu cerintele noii pozitii de membra a Uniunii Europene si situatiilor concrete din comunitatea autohtona

Astfel, in toata perioada post-1989, influenta politicului asupra justitiei s-a manifestat in toate etapele si in timpul tuturor guvernelor postdecembriste care s-au succedat, facand ca justitia romana sa esueze in misiunea sa. Cu toate ca in sistemul juridic sunt magistrati care isi indeplinesc cu devotament atributiile si cu toate ca inca mai exista unele organe care functioneaza, este profund afectata desfasurarea normala a actului de justitie, datorita incalcarii repetate a regulilor institutionale, organizarii judiciare defectuoase, politicii de resurse umane ineficiente.

Neincrederea oficialilor europeni in capacitatea de reformare a justitiei romane s-a manifestat inca din anul 2004, inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, cand am fost amenintati cu clauza de salvgardare pe justitie si anticoruptie asa-zisele ,,stegulete rosu"), iar mai apoi cu o monitorizare stricta pentru inca trei ani in acest domeniu. Aceasta demonstreaza ca justitia din Romania, asa cum a fost ea organizata dupa 1989, s-a bazat pe reguli si practici atipice pentru o dezvoltare normala, in sens european, a acestui domeniu. Nici dupa aderare situatia justitiei din Romania nu a devenit cu mult mai buna. Desi au fost apreciate unele progrese facute pe directia reformarii justitiei, Comisia Europeana insista ca autoritatile romane sa se incadreze cu toate fortele pe linia dinamica a reformarii sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei; sa asigure o transparenta si o eficienta sporita a actului de justitie, in special prin consolidarea capacitatii si a raspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; sa se continue realizarea unor anchete profesioniste si impartiale in cazul sesizarilor de coruptie la nivel inalt si sa se adopte masuri suplimentare de prevenire si de lupta impotriva coruptiei, in special in administratia locala.

Curtea Suprema de Justitie a Statelor Unire ale Americii a introdus in cuprinsul unei hotarari judecatoresti o fraza care a devenit un principiu si a intrat in limbajul juristilor de astazi: ,,Nu e de ajuns sa se faca justitie, trebuie sa se si vada ca se face justitie." incepand cu acel moment, organizarea si functionarea justitiei tine seama de acest principiu, cunoscut si sub denumirea de ,,teoria aparentei justitiei"

CAPITOLUL I

EXPLICAREA EUROPENIZARII, A DILEMEI CAUZALITATII

1.1. Contexte socio-istorice ale procesului de europenizare

Procesul de europenizare este dublu conditionat: de evolutia interna si de evenimentele care au loc la nivel mondial (globalizare, explozia media si, mai ales, proliferarea Internetului, cultura postmoderna, criza financiara globala, conflicte locale rezolvate cu forte internationale). Cele mai recente conditionari istorico-economice tin de criza financiara globala si de evolutia Tratatului Constitutional, care sunt atat de puternice incat cercetatori recunoscuti considera esentiala o reinterpretare a modului in care este inteleasa UE. De exemplu, McCormick (2011), in cea de a cincea editie a cartii sale, Understanding the European Union, explica functionarea UE in lumina evenimentelor mentionate mai sus. Mai mult, se conceptualizeaza o legatura cauzala intre criza economico-financiara si euroentuziasm: ,,Daca UE unita reuseste sa imblanzeasca cea mai severa criza economica si financiara din istoria sa mai bine decat fiecare natiune europeana in parte, aceasta ne va spune mai multe despre o comunitate de europeni decat sondajele de opinie si discursurile politicienilor."

De fapt, orice ,,conjunctura critica" duce la intarirea unei identitati. Contextul in care are loc procesul de europenizare are o tripla natura: economica, politica si culturala.

1.1.1.Contextul economic

UE a aparut din ratiuni economice si de securitate. Din aceasta cauza, primele dezbateri asupra termenului de europenizare (sinonim cu cel de integrare europeana, la inceputurile istoriei UE) apar in contexte economice (cooperare economica, piata comuna). Pe masura ce UE s-a extins, au inceput sa fie dezbatute problematici culturale (identitare, de legitimitate, de comunicare intra-europeana).

Istoria UE este, bineinteles, interdependenta cu istoria mondiala, si la nivel economic, si la nivel cultural. Chiar mai mult: UE este considerata de statele sale membre un izvor de solutii la problemele globale care ameninta fiecare tara membra in parte.

Care este evolutia istorica a identitatii UE?

Imaginea de solutie optima la problemele globale pe care si-o construise UE a fost modificata de evenimentele care au (avut) loc la nivel mondial: globalizarea, explozia