Geografia Politică a Sistemelor Europene

ABSTRACT

Pe parcursul secolului al XX-lea, geografia politică a Europei a fost repartizată de nenumărate ori. În primul război mondial Germania a creat câteva state noi in Europa de Est, inclusiv o Ucraină independentă. După război, disoluția Imperiului Austro-Ungar a avut drept urmare crearea unor state cunoscute sub denumirea de middle tier, ce se situau între Polonia, de la Marea Baltică, și Iugoslavia, până la Adriatică.Germania a alterat acest proces în cel de-al doilea Război Mondial, unde Polonia și teritoriile cehe au fost cucerite, iar noi state precum Slovacia și Croația au apărut. Uniunea Sovietică a schimbat radical granițele Europei de Est dupa cel de-al doilea Război Mondial. O dată cu colapsul puterii sovietice asupra Europei de Est din ultimii ani, au apărut noi provocări determinate de apariția unui nou grup de state și schimbări ale granițelor statale. Pe parcursul secolului XX, geografia Europei a suferit de cinci ori schimbări majore.

Cuvinte cheie: geografia politică, teritorialitate, Europa, țări, demografie.

Capitolul 1.

Introducere

Unul dintre avizaţii cercetători ai problemei, Ed. Soja, afirma desprerelaţia teritorialitate, stat şi societate următoarele: „ Numai când societatea a început să crească simţitor în dimensiuni şi complexitate, s-a afirmat teritorialitatea ca fiind un fenomen organizaţional şi comportamental puternic. Dar aceasta este o teritorialitate culturală şi simbolică, nu teritorialitatea primitivă a primatelor şi aaltor animale. Astfel, deşi teritorialitatea culturală începe în mod fundamental cu primatele, omul atinge o proeminenţă centrală în societate, numai prin apariţia statului (s.n.). Şi probabil că-şi atinge înflorirea supremă ca bază organizaţională pentru societate, în statul naţional bine structurat, rigid compartimentat şi sever apărat din zilele noastre”

Geografia politică, întemeiată de Friedrich Ratzel la sfârşitul secolului trecut (autorul german publică lucrarea sa fundamentală, “Politische Geographie”, în 1897), studiază “relaţia intre procesele politice şi mediul geografic” (V. Bodocan, “Geografie politică”, pag. 9), “condiţiile geografice ale constituirii, dezvoltării şi activităţii statelor”, potrivit Dicţionarului de sociologie (coordonatori Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu). Concentrându-şi demersul de cercetare pe relaţia dintre formele de organizare socială şi politică, pe de o parte, şi mediul geografic, pe de alta, geografia politică încearcă să răspundă la întrebarea: există o legătură între formele politice şi mediul natural şi dacă da, care ar fi aceasta? La prima parte a întrebării răspunsul este, fără ezitare, afirmativ. În viziunea lui Friedrich Ratzel, statul e tratat ca un organism ale cărui particularităţi depind în parte de însuşirile poporului, în parte de cele ale pământului, rolul determinant revenind acestora din urmă. Între aceste particularităţi, cele mai importante sunt întinderea, aşezarea, felul şi relieful pământului, vegetaţia şi apele etc. Deducem de aici deosebirea cardinală dintre geografia politică şi geografie. Prima urmăreşte să surprindă mişcarea, o anume evoluţie, dinamica propriu zisă a corelaţiei menţionate, în timp ce geografia descrie mai mult condiţiile naturale ale mediului fizic.

Dinamica spațiului politic al Uniunii Europene a avut ca principal scop conturarea liniilor directoare specifice unui sistem teritorial-politic, care să se bazeze pe subsisteme de diferite nivele reprezentate de structurile regionale și locale.