Geopolitica petrolului

Introducere

Componenta ideologica a bipolaritatii,cu toata infrastructura sa ,inclusive cea militara a dominat confruntarea in perioda razboiului rece. Dominatia sa a impresionat atat de mult incat mobilul confruntarii a fost acoperit de mobilul detinerii si accesului la resurse.Interdependetele dintre resurse si dezvoltare , prosperitate,putere au fost demult decodificate si au modelat in buna masura evolutia politica a lumii.Odata cu revolutia industriala insa,perceptia faptului ca resursele indeosebi cele naturale, se gasesc intr-o regiune in care curentul occidental nu patrunse inca. Resursele energetice de astazi au contat putin in procesul delimitarilor granitelor din secolul al XIX-lea , de exemplu,atunci cand au aparut problemele, lucrurie erau deja complicate. De aceea petrolul ca resursa energetica mondiala dominanta a secolului XX, nu afost strain de primul razboi mondial si nici nu poate fi eliminat din motivatiile unor conflicte distrigutoare si astazi, precum cele din Golf, Angola, Cecenia etc.Economia mondiala depinde inca de petrol chiar daca au aparut si altele cum ar fi energia nucleara sau gazele naturale. Acestea din urma au fost descoperite aproximativ in acelasi zone in care se afla si campiile petroliere, deci necesita aceleasi cai de acces.

Cresterea numarului populatiei pe Glob si dezvoltarea economic ape care si-o propun toate statele lumii sunt inevitabil insotite de cresterea unor resurse energetice tot mai limitate comparative cu nevoile. Disparitia bipolaritatii a descoperit straturi mult mai profunde ale unei competitii in care participantii sunt mult mai numerosi iar motivatia vitala, cu bataie pe termen indelungat. Economiile dezvolate depend de resursele energetice oriunde pe Glob. Pierderea accesului la acestea poate avea consecinte distrigutoare , iata de ce o parte insemnatat a politicilor externe dar si a celor de putere este preocupatade accesibilitatea conductelor si terminalelor, viitoarelor trasee pentru conducte, de parteneriate etc. Geopolitica este dominate de strategiile resurselor, indeosebi a celor energetice.Geopolitica ii oblige pe subiectii sai sa ia in considerare toate activitatile “actorilor” si efectele produse de ei pe “scena internationala”. Altfel spus fiecare trebuie sa analizeze ce impacte produc si ce consecinte aduc deciziile economice atat a statelor cu putere economica precum si a statelor mici care sunt afectate direct sau indirect de aceste actiuni. Un exemplu elocvent sunt actiunile de la 11 septembrie care au avut efecte seismice asupra geopoliticii energetice, mai ales asupra celor ale petrolului. Orientul Apropiat a devenit brusc o zona mai putin sigura, iar marile economii au realizat ca sunt prea dependente de ea. Au trecut deci, la actiuni de disipare a dependentei pe intreg globul.C a urmare, au dobandit rapid importanta strategica si in alte zone, s-au declansat alte competitii, interesele nationale incep sa capete alta greutate in raport cu cele ale alinatelor etc., confirmandu-se inca o data ca in marile strategii nimic nu poate fi ignorat, cu atat intr-o perspective nu prea indepartata si alte resurse ar putea deveni motive pentru competitii strategice: apa, alimentele etc. De aceea ramane strategia domeniului preferat al potentialelor. “ Petrolul- a-l gasi, a-l transporta, a-l cumpara, a-l pastra – ramane un punct de focalizare a vietilor noastre si va continua sa ramana astfel ”- declara un fost Secretar de Stat pentru energie al SUA, subliniind cum se transforma aceasta resursa intr-o problema de securitate.

Ce este petrolul?

Petrolul, sau titeiul, cum mai este el numit,se gaseste în cantitati mari sub suprafata scoartei terestre si se foloseste ca si combustibil sau ca materie prima în industria chimica. Mai precis, petrolul si derivatii lui se folosesc la fabricarea medicamentelor si a îngrasamintelor chimice,a produselor alimentare,a maselor plastice,a materialelor de constructii,a vopselelor si la producerea de electricitate. De fapt, toata industria moderna depinde de petrol si de produsele sale; structura materiala si modul de viata în comunitatile din suburbiile care înconjoara marile orase sunt rezultatul unei ample si necostisitoare alimentare cu petrol.Restrictiile impuse politic cu privire la alimentarea cu petrol si la folosirea lui au dus la o mare crestere a preturilor în anii '70 pentru o îndelungata perioada.Aceasta a adus temeri cu privire la lipsa globala de petrol si astfel la mijlocul anilor '90 preturile au scazut la jumatate.

Petrolul este format în cea mai mare parte din hidrocarburi desi si câtiva compusi cu oxigen si sulf intra în componenta lui.Petrolul contine elemente solide, gazoase si lichide fiind un amestec de hidrocarburi solide si gazoase dizolvate în hidrocarburi lichide.Consistenta petrolului variaza, având stare de lichid mai fluide asa cum este benzina si pâna la lichid vâscos care de-abia curge.Are culoare brun-închisa si miros caracteristic. Petrolul se formeaza sub suprafata scoartei terestre prin descompunerea organismelor.Resturile organismelor mici care traiesc în mare sunt amestecate cu nisipurile fine de la fundul apei.Aceste depozite,bogate în substante organice, devin sursa de formare a petrolului.Acest proces dureaza milioane de ani.

Geografia petrolului

Petrolul a încetat de mult sa fie doar problema geologilor ori economistilor.Complica în mare masura ecuatiile pe care trebuie sa le rezolve politicienii si devine încet-încet un factor al vietii sociale ce nu poate fi ignorat, inducand direct sau indirect relatii nu întotdeauna usor de sesizat. În lipsa lui, comunitatile sociale cer din partea conducatorilor actiuni ale caror efecte sunt deseori nepopulare, creeaza presiuni asupra proceselor decisionale, statul devenind fie un rationalizator fie un vector al politicii de putere.

Un document din anul 2000 al unei instituii publice în domeniul prospectiunilor geologice din SUA ofera o estimare a resurselor conventionale de petrol (productia curenta însumata la care s-au adaugat rezervele ramase si resursele petroliere nedescoperite inca , dar banuite) pentru 128 de zone petroliere ale lumii, în miliarde barili. Productia curenta insumata , rezervele ramase, cresterea rezervei si resurselor nedescoperite sunt estimate la aproximativ de 3 milioane de barili. Din aceasta cantitate, cca. 24% au fost extrase, iar 29% au fost descoperite si inregistrate ca rezerve se afirma in aceleasi documente. Campurile petroliere aflate in exploatare sunt cunoscute si domina jocurile geopoliticii ultimilor zeci de ani. Este oarecum firesc deoarece regiunea Orientului Mijlociu, una din cele clasice, poseda circa 70% din rezervele de petrol dovedite ale lumii 4 , iar zona Marii Caspice între 17-33 mii de miliarde barili 5 , cam tot atat cat rezervele din Marea Nordului. Dar începe sa devina tot mai evidenta atentia acordata noilor zone in care se presupune existenta unor depozite imense de petrol, inca nedescoperite in regiunile „clasice” si în altele noi: Orientul Apropiat, Siberia de Vest, regiunea Marii Caspice, deltele fluviilor Niger si Congo, nord-estul Groenlandei, Surinam etc.6 Transformarea acestor rezerve, banuite dar inca intangibile, in resurse domina agendele politice ale principalelor puteri economice ale lumii.

Asa cum se observa , majoritatea rezervelor de petrol se afla la distante mari de principalii consumatori, ceea ce creeaza in permanenta probleme: politice, economice, de mediu etc., iar transformarea lor rezerve în resurse depinde de factori de aceleasi naturi. Chiar si cea mai marunta masura luata într-o zona cu rezerve de petrol, ori in legatura cu aceasta se poate rasfrange in modul cel mai concret asupra pretului petrolului cu întregul sau lant de consecinte. Astfel, acest indicator financiar, care ar trebui sa reflecte valoarea unei marfi, devine la randul sau un instrument al geopoliticii în relatiile internationale. Daca , din punct de vedere economic, pretul petrolului reflecta realitati trecute in devenirea marfii, de la cheltuielile de extractie pana la transportul la consumator, si se exprima in bani, de regula dolari SUA, geopolitic inseamna estimari complexe de viitor pentru o resursa epuizabila , de care depinde inca dezvoltarea si prosperitatea (accesibilitatea si volumul rezervelor, natura relatiilor de putere create in jurul rezervelor, gradul de pericol prezentat de noii actori din jocurile dezvoltarii, oportunitatile si posibilele combinatii etc.), estimari importante nu atat prin valorile lor financiare, cat prin cele politice, economice, militare etc. Totusi, opinia publica resimte nemijlocit pretul economic al petrolului si acest lucru influenteaza politicile imediate, pretul geopolitic ii preocupa in primul rand pe marii actori si este o problema a politicii de perspective.