Geopolitică - sistemul electoral SUA

PARTIDELE ELECTORALE

În Constituția Statelor Unite nu se face nici o referire la partidele politice, acestea se află la baza funcționării sistemului politic american. Astfel, atât Congresul, cât și Presedintele exprimă girul acordat de alegători candidaților propuși de partidele politice principale: Partidul Republican si Partidul Democrat. Poziția predominantă a acestor două partide în viața politică, echilibrul de forțe stabilit între ele, îndeosebi, în ceea ce privește baza lor socială, sunt factori determinanți ai sistemului bipartidismului american.

Originile acestui sistem în Statele Unite ale Americii trebuie căutate în conflictul existent între partizanii federalismului și adversarii acestuia. Astfel, Thomas Jefferson a adunat în jurul său, adversarii Uniunii și a creat, în anul 1791, Partidul Republican Democrat – strămosul actualului Partid Democrat, care avea ca obiectiv al luptei politice susținerea autonomiei statelor membre ale federației si limitarea autorității acesteia. Mai târziu, în 1854, sub impulsul decisiv al lui Abraham Lincoln, se formează Partidul Republican, formațiune politică cu un program politic antisclavagist, care milita, totodată, pentru întărirea autorității centrale.

În prezent, aspect remarcat de analiștii americani, ca și de cei străini, cele două partide politice nu se înfruntă pe motive politice sau ideologice, ci în domenii economice și sociale de interes național sau local. În procesul de cucerire și exercitare a puterii (evident, cu metode și instrumente specifice formațiunilor politice) partidele politice americane îndeplinesc trei funcții principale:

1. Funcția electorală. Această funcție constă în formularea unor programe sau platforme electorale, propunerea de candidați, organizarea și conducerea campaniilor electorale, atragerea și mobilizarea suporterilor, supravegherea alegerilor, analiza rezultatelor.

2. Funcția de conducere/opoziție. Este o funcție rezultată din îmbinarea a două funcții diferite, opuse chiar, exercitate de partidul de guvernământ și, respectiv, de partidul sau partidele de opoziție. Cele două funcții au comun doar faptul că se exercită în același timp și că fiecare partid se străduiește să-i conteste celuilalt, prin confruntare politică deschisă, programul, metodele, obiectivele politice, liderii etc. Potrivit acestei funcții, partidul de guvernământ își propune obiectivarea programului său de guvernare în norme juridice sau decizii politice si asigurarea realizării acestora. Partidul de opozitie are la dispoziție instrumente și forme ale activității parlamentare eficiente (opoziția parlamentară) pentru a se opune initiațivelor legislative ale guvernului aflat la putere și, totodată, pentru a face, prin grupul său parlamentar, propuneri legislative în concordanță cu programul său politic. De asemenea, partidul de opoziție beneficiază de toate celelalte forme ale luptei politice din opoziție: presă, campanii și adunări publice etc.

3. Funcția de selectare și îmbinare a intereselor unei colectivități cât mai largi, a valorilor naționale și forjarea lor într-o forță politică coerentă și unitară, capabilă să domine sau să determine fizionomia instituțiilor de guvernare și activitatea de guvernare însăși.

Între cele trei funcții majore ale partidelor politice din Statele Unite ale Americii - în general, comune tuturor partidelor politice - nu se poate face o departajare netă, putând fi exercitate, practic, concomitent.