Grupuri de presiune - influențele familiei Rockefeller în Clubul Bilderberg

Capitolul 1. Grupurile de presiune

1.1 Delimitări conceptuale

Grupurile de presiune, sunt grupuri specializate ce intră în competiţie pentru influenţarea puterii politice. Acestea îi reunesc pe cei care, având interese comune, acţionează împreună, cu obiectivul de a modifica şi de a influenţa, conform propriului interes politicile publice. Ca urmare, grupurile de presiune se constituie întotdeauna prin raportare la clasa politică a societăţii sau a comunităţii. Grupurile de presiune sunt asociaţii de durată, constituite pentru apărarea unor interese comune membrilor lor şi care exercită o presiune asupra puterii publice pentru a obţine de la acestea decizii conforme cu interesele pe care le reprezintă.

Realitatea istorică a grupurilor de presiune este destul de îndelungată dar recunoaşterea calităţii lor de componente ale sistemelor politice dintr-o ţară sau alta este relativ recentă. Consactarea şi intrarea în uz a termenului de „grup de presiune” se produce abia după Al Doilea Război Mondial, chiar dacă, spre exemplu în 1908 se vorbea deja de grupuri de interes şi presiunile exercitate de acestea. Spre deosebire de partidele politice, grupurile de presiune se definesc în afara interesului direct de participare la cucerirea puterii politice. Puterea lor este mult diminuată sub aspectul spaţiului de aplicabilitate în funcţie de structura internă şi de structura grupului. Acest lucru însă nu înseamnă ca ele nu influentează puterea politică în deciziile globale sau sectoriale ale acesteia.

Caracteristicile de baza ale grupurilor de presiune sunt: un grup de presiune trebuie să dispună de un minimum de organizare internă, care începe de la structurarea acestuia în lideri şi mase de aderenţi. Grupul de presiune trebuie să aibă continuitate în urma realizării scopului propus. Dacă, spre exemplu, o manifestaţie nu este spontană şi are fixate dimensiuni de loc, de timp, strategii, sloganuri, atunci se poate vorbi de grup de presiune. La fel ele trebuie să aibă un anumit grad de autonomie, nu sunt nişte mişcări susţinute, de exemplu, de anumite partide. În general grupul poate fi considerat un ansamblu de persoane ce acţionează în vederea finalizării unui scop comun, astfel grupul de presiune poate fi definit ca fiind o organizaţie constituită pentru apărarea de interese şi exercitarea unei presiuni asupra puterilor publice, cu scopul de a obţine de la acestea decizii ce se intersectează cu interesele grupului.

Grupul uneşte persoane între care există relaţii sufficient de frecvente pentru ca de aici să se degajeze un mod colectiv de conduit. Între factorii de adeziune la un grup, considerarea intereselor ocupă un loc important. Ca atare, studiul grupurilor de presiune este unul al intereselor organizate, comune, iar pentru a exercita influenţă este nevoie de organizare. Orice grup de interes este un grup de presiune, cele două expresii fiind sinonime, acest lucru fiind fundamentat de Roger Gerard Schwartzenberg, care afirmă că “nu există niciun grup de interes care să nu fie tentat sau forţat să exercite o presiune” .

Unii autori folosesc alternativ termenii“grup de interes”(Interest Group) şi “grup de presiune”(Pressure Group), alţii îl preferă pe primul, dar există şi încercări de delimitare. Spre deosebire de partidele politice care îşi propun cucerirea şi exercitarea puterii etatice, grupurile de presiune acţionează doar asupra puterii, influenţând-o din exterior sau exercitând presiuni - după cum indică şi denumirea -, asupra centrului de decizii. Un grup oarecare poate deveni un potenţial grup de presiune dacă îndeplineşte trei concluzii principale: existenţa unui grup sau a unei comunităţi, mai mult sau mai puţin organizate; existenţa interesului şi apărarea acestuia, existenţa presiunii şi a influenţei exercitate. El trebuie să prezinte un anumit grad de unitate şi să se caracterizeze prin existenţa la membrii grupului a sentimentului apartenenţei la grup şi de adeziune la anumite valori comune. Interesul care reuneşte membri săi poate fi mai mult sau mai puţin comun, mai mult sau mai puţin puternic dar el este, în orice caz, sursa unei acţiuni comunitare şi agregative.

În studiul grupurilor de presiune noţiunea de “pressing” apărută în literatura de americană la începutul secolului XX are o importanţă deosebită, marcând momentul în care grupurile de interes se manifestă “presând” asupra autorităţilor abilitate să ia decizii în favoarea intereselor apărate. Pressingul este modalitatea prin care un grup de interese caută să îşi realizeze obiectivele, prin modificarea comportamentului sistemului politic în favoarea sa. Exercitând prin cererile lor un pressing, grupurile declanşează în cadrul sistemului politic un fenomen de “retropressing”(retroacţiune).

Deci, grupul de presiune exprimă anumite interese, dispune de o organizare şi exercită o presiune pentru a-şi atinge scopurile. Ca atare, el poate fi definit ca un grup de persoane reunite într-o structură specifică de unul sau mai multe interese comune, care îşi realizează obiectivele prin presiunea exercitată asupra autorităţilor abilitate să ia o decizie. Forţa unui grup de presiune depinde, atât de importanţa grupării, de locul pe care îl are sau şi l-a cucerit în societate, de calitatea liderilor, precum şi de aceea a îndeplinirii funcţiilor de reprezentare, gestiune, revendicare, apărare a propriilor interese.