Islamul

Islamul

Islamul este una dintre cele trei mari religii monoteiste (alaturi de crestinism si iudaism). Cuvantul “islam” provine din a patra forma verbala a radacinii “slm” si in araba inseamna "supunere" (in sensul de supunere in fata lui Dumnezeu) si este descris ca un "mod de viată" sau "religie". Este derivat din aceeasi radacina ca si, de exemplu, cuvantul Salam (care inseamna "pace", folosit ca formula de salut). Cuvantul "musulman" este participiul activ al verbului si inseamna "persoana care se supune in fata lui Dumnezeu”. Islamul are ca invatatura de baza existenta unui singur Dumnezeu atotputernic care a creat lumea, deosebindu-se de crestinism si de religia arabilor dinaintea aparitiei islamului prin monoteismul sau strict (Allah nu poate avea fii sau fiice).

Islamul a aparut in peninsula Arabica in secolul al VII-lea si in doua secole s-a raspandit in Africa de Nord, Spania, Siria, Persia si India. In secolele urmatoare, islamul se raspandeste in Balcani, Arica sub-sahariana si Asia. Unul din motivele cresterii rapide a islamului il reprezinta doctrina islamica: islamul este o religie deschisa tuturor, indiferent de rasa, varsta, gen sau credinte anterioare. Nu este nevoie decat de credinta in valorile centrale ale Islamului. Aceasta conditie se satisface recitand shahada, declaratia de credinta in Islam, fara de care o persoana nu poate deveni musulman.

Declaratia de credinta a unei persoane este suficienta pentru convertirea la islam, si aceasta nu trebuie confirmata de autoritati religioase. Astfel aceasta religie este azi prezenta pe toate continentele fiind dominanta in Orientul Mijlociu, in Asia Mica, in regiunea caucaziana si in nordul subcontinentului indian, in Africa de Nord si de Est, Asia de Sud si Indonezia-tara cu cea mai mare populatie musulmana.

Este important sa realizam ca islamul este o religie dinamica si in rapida crestere, raspandita in zone geografice si tari cat se poate de variate ca Nigeria, Filipine, Arabia Saudita, SUA , Franta, Albania, Afghanistan etc. si ca felul in care musulmanii isi exprima credinta variaza enorm.

Musulmanii cred ca Dumnezeu (in araba Allah) a revelat in mod direct cuvantul sau catre omenire prin Mahomed (circa 570–632) si alti profeti, printre care se afla Adam, Avraam, Moise si Iisus considerand ca principala inregistrare scrisa a revelatiei catre omenire este Coranul ce continua cartile anterioare: Tora evreilor (cu cele 10 porunci) Vechiul si Noul Testament; islamul recunoaste validitatea acestor carti, insa considera ca versiunile actuale nu sunt identice cu cele originale - nu au fost pastrate indeajuns de bine in timp, spre deosebire de Coran, care s-a pastrat practic neschimbat din timpul lui Mahomed. De aceea, musulmani urmeaza doar Coranul. Acestia cred ca parti ale Bibliei si ale Tora au fost pierdute, interpretate gresit sau distorsionate de credinciosi. Din aceasta perspectiva Coranul este vazut ca o corectura adusa cartilor sfinte iudaice si crestine.

Musulmanii sustin ca Islamul contine in esenta aceeasi credinta ca a tuturor mesagerilor trimisi de Dumnezeu omenirii de la Adam, Coranul codificand revelatia finala a lui Dumnezeu. Invatatura islamica vede iudaismul si crestinistmul ca derivand din invataturile unora din acesti profeti - in special Avraam - si recunoaste radacinile lor avraamice, în timp ce Coranul ii numeste Oameni ai Cartii.

Islamul invata ca Iisus a fost un profet trimis de Allah, insa crestinii de mai tarziu au distorsionat mesajul lui si l-au transformat in "fiul lui Dumnezeu". Prin urmare, islamul are ca misiune restaurarea credintei monoteiste (distorsionata in timp) si completarea acesteia pentru a se potrivi schimbarilor survenite in societatea umana. Islamul considera ca legea lui Moise era potrivita pentru timpul sau, Isus a completat-o, dand importanta spiritualitatii mai mult decat ritualului, iar in cele din urma legea islamica (sharia) a fost data de Allah pentru a servi nevoilor umanitatii in stadiile sale cele mai dezvoltate.

Populatie si resurse

Musulmanii oriunde se afla, formeaza o natiune (Millatun Wahidah). Credinta este

cea care decide nationalitatea in Islam si nu teritoriul geografic, culoarea, rasa sau limba. Cetatenia statului islamic poate fi determinata de granite geografice. Sunt 46 tari musulmane In lume pe baza majoritatii populatiei. Populatia musulmana din lume trece de peste 1000 milioane, ceea ce constituie o formidabila putere umana.

Tarile musulmane produc Impreuna doua treimi din petrolul lumii, 70% cauciuc, 75% iuta, 67% mirodenii, doua treimi de ulei de palmier, 50% fosfat, 40% staniu. Ei produc si o mare cantitate de bumbac, ceai, cafea, lana, uraniu, mangan, cobalt si multe alte bunuri si minerale. Exista si o cantitate uriasa de gaz natural In tarile musulmane.

Daca privim harta lumii, aflam ca tarile musulmane ocupa o pozitie strategica. 60% din Marea Mediterana apartine tarilor musulmane. Marea Rosie si Golful se afla in intregime in regiunea musulmana.

In cursul istoriei, musulmanii au pierdut unitatea lor esentiala, dar aceasta ar trebui sa fie restaurata iarasi, pentru binele Intregii omeniri. Musulmanii, care au contribuit odata puternic la stiinta si civilizatia lumii, ar putea face din nou astfel daca se unesc Intr-adevar pe baza Islamului. Adevaratul progres uman poate fi atins doar prin pastrarea credincioasa a Invataturii Islamului. Ar trebui sa Incercam sa restauram gloria Islamului si sa transformam actuala lume plina de probleme Intr?un loc fericit si linistit In care sa traim. Mandria trecutului va avea sens daca prezentul poate fi modelat In lumea trecutului, Impreuna cu promisiunea pentru viitor. Musulmanul Mullah are capacitatea si nevoia practicarii credincioase a invataturilor islamice.