Liderul Așteptat și Liderul Ales

INTRODUCERE

LIDERUL ASTEPTAT SI LIDERUL ALES

“ Învingatorii au nevoie de cei pe care i-au redus la simpla nevoie si sunt prin cei pe care au încercat sa-i desfiinteze. Iar când în acestia din urma se trezeste constiinta de sine, singura prin a carei recunoastere s-ar împaca stapânii, ea nu-i mai recunoaste, caci este lene în fiinta lor, si inertie, si tiranie. Asa se întâmpla statornic în istorie, ori de câte ori oamenii stapânesc oamenii, si popoarele asupresc popoarele.”

Constantin Noica (1980)

Liderul Asteptat reprezinza un ideal. El întruneste toate datele estetice, afective si intelectuale pe care fiecare dintre noi ne-am fi dorit sa le avem, el trebuie sa aiba un raspuns la toate asteptarile noastre, de la simple nevoi de siguranta pâna la dorinte de afirmare. Liderul Asteptat este cel care va veni sa ne rezolve problemele, Liderul Asteptat este un Mesia Politic. Cât regasim din aceasta frumoasa si nobila fiinta imaginara în persoana reala a Liderului Ales este greu de spus si aproape imposibil de masurat.

Alegatorul român a creat în mintea si în sufletul sau, în cei cincisprezece ani de democratie care au trecut de la Revolutia din Decembrie 1989, un portret schimbator al Liderului Asteptat. Trasaturile interioare si exterioare ale “Celui care va veni” s-au modificat în functie de problemele economice si politice inerente acestei perioade de tranzitie, cu care s-a confruntat o populatie care tânjea spre normalitate, spre siguranta zilei de mâine. Dupa cinci decenii în care electoratul român n-a avut parte decât de Partidul-Stat, aparitia peste noapte, în 1990, a mai multor formatiuni politice, fiecare dintre acestea cu programul si ideologia sa, a sporit starea de confuzie a alegatorului care nu-si cunostea nici drepturile, dar nici obligatiile. Lipsa de cultura politica s-a facut simtita si la nivelul politicienilor, multi dintre ei nestiind, din pacate, nici macar acum, dupa atâta timp, ce contine programul partidului pe care îl reprezinta. Neobisnuit si lipsit de informatii, electoratul roman s-a îndreptat spre Liderul a carui imagine îi trezea încredere si al carui discurs promitea cel mai mult din punctul de vedere al asteptarilor imediate ale populatiei. Pe rând, din campanie electorala în campanie electorala, candidatii la functia suprema în stat, dar si la alte posturi de mare raspundere pentru tara, au încercat sa se încadreze în modelele liderilor politici asteptati de electorat. Multi dintre cei care si-au vazut sperantele sfarâmate în ziua alegerilor au acuzat alegatorii de confuzie si incoerenta, uitând ca, pâna la urma, daca reducem la absurd întregul joc politic, ramânem doar cu o simpla relatie de comunicare între ales si alegator. Cât din mesajul viitorului lider a ajuns la posibilul sustinator si cum a fost înteles acest mesaj se va vedea în rezultatul alegerilor.