Ministerul Internelor și Reformei Administrative

1. Precizarea domeniului

In data de 1 iulie 1831 în Tara Româneasca si 1 ianuarie 1832 în Moldova odata cu întrarea în vigoare a Regulamentului Organic, apare pentru prima data denumirea Ministerul Treburilor din Launtru, Ministerul de Interne de mai târziu, care era însarcinat cu conducerea administratiei generale a tarii, realizarea ordinii interne si sigurantei statului, precum si coordonarea unor importante sectoare de activitate sociala si economica. Din anul 2007, a luat denumirea actuală de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.

Atribuţiile M.I.R.A sunt:

- stabileste, potrivit legii, masuri pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, precum si a proprietatii publice si private;

- organizeaza si desfasoara, prin structuri specializate, potrivit competentei, activitati pentru prevenirea si combaterea terorismului, a criminalitatii organizate, a traficului si consumului ilicit de droguri, a traficului de persoane, a migratiei ilegale, a criminalitatii informatice, precum si a altor fenomene infractionale si fapte antisociale;

- organizeaza, îndruma si coordoneaza activitatea de protectie a persoanelor, bunurilor, obiectivelor si valorilor si organizeaza paza obiectivelor de importanta deosebita date în competenta potrivit legii;

- asigura, potrivit competentelor, desfasurarea activitatii pentru efectuarea cercetarilor în legatura cu savârsirea unor fapte prevazute de legea penala;

- organizeaza activitatea de protectie a martorilor;

- solicita de la autoritati publice, de la persoane fizice sau juridice informatii, date si documente necesare în vederea îndeplinirii atributiilor stabilite prin lege si în limitele acesteia; poate recompensa persoanele fizice care acorda sprijin ministerului, pentru îndeplinirea atributiilor specifice, din fondul repartizat cu aceasta destinatie, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului;

- asigura respectarea regimului frontierei de stat a României;

- constituie si utilizeaza Registrul National al Armelor si Cazierul judiciar;

- constituie si utilizeaza Sistemul National de Evidenta a Strainilor; asigura respectarea regimului juridic al strainilor pe teritoriul României;

- asigura constituirea, evidenta, selectionarea, pastrarea, conservarea si folosirea documentelor din Fondul Arhivistic National;

- organizeaza si executa asigurarea medicala si psihologica a misiunilor specifice;

- conduce activitatea de informatii si protectie interna.

Principalele instituţii care se ocupă de siguranţă şi ordine publică din cadrul M.I.R.A. sunt:

- Poliţia Română

- Jandarmeria Română

- Poliţia de Frontieră Română

Jandarmeria şi Poliţia reprezintă forţe principale de ordine publică care sunt abilitate prin lege sa exercite dreptul de politie al statului, reprezentând în acelaşi timp componenta de baza a structurilor destinate sa gestioneze întreaga problematica din domeniul ordinii publice pe timp de pace sau pe timpul starii de urgenta.

Asigurarea ordinii publice cuprinde măsurile ce se intreprind pentru respectarea legalitatii, prevenirea si descurajarea unor actiuni care vizeaza tulburari sociale sau manifestari de violenta pe timpul adunarilor si manifestatiilor publice, activitatilor culturale si sportive, precum si altor manifestari similare cu participare de public numeros.

Rezultatele unui sondaj efectuat în Ilfov privind perceptia gradului de siguranţă, arată că zona centrală este percepută diferit faţă de zona priferică a oraşului, în ceea ce priveşte măsura în care subiecţii se simt în siguranţă. Astfel, aproximativ 50% din respondenţi se simt în mică măsură în siguranţă la periferie, faţă de 30,7% în centru. Totodată, prin cumularea răspunsurilor, peste 60% din respondenţi se simt în siguranţă în zona centrală în foarte mare măsură şi în mare măsură, în timp ce peste 70% se simt în mică şi foarte mică măsură în siguranţă la periferia oraşului. Numai 6,7% din respondenţi declară că se simt în foarte mare măsură în siguranţă în zonele periferice ale oraşului în care locuiesc.

În ceea ce priveste spaţiul public-spaţiul privat, 45% din subiecţii intervievaţi afirmă că se simt în mare măsură în siguranţă în locurile publice, comparativ cu acesta există un procent destul de mare (35%) al celor ce se simt în mică măsură în siguranţă. Cumulând răspunsurile pozitive rezultă că 54% din populaţia supusă cercetării percepe spaţiul public ca fiind unul de siguranţă. Locuinţa, ca spaţiu privat, aşa cum era de aşteptat, oferă cel mai mare grad de siguranţă perceput de către locuitorii judetului Ilfov (82%).Un procent nesemnificativ (3%) îl reprezintă cei care se simt în nesiguranţă în propria locuinţă.

În ceea ce priveşte spaţiul public, atunci când apar diferenţieri ale zonelor publice (propriul cartier, mijloacele de transport în comun, pe stradă) se constată o schimbare a percepţiei gradului de siguranţă. Dacă în propriul cartier şi pe stradă, respondenţii se simt în mare măsură în siguranţă, când raportarea se face la mijloacele de transport în comun, doar 26% se declară în mare măsură în siguranţă, fiind majoritari cei care le percep ca spaţii de nesiguranţă (58%).Astfel, spaţiul asupra căruia trebuie să se concetreze efortul de securizare este reprezentat de mijloacele de transport în comun.

Raportarea la percepţia problemelor prezente în zona de referinţă

Având la dispoziţie o listă de 15 probleme1 potenţiale, subiecţii au fost rugaţi să aprecieze în ce masură acestea se manifestă în oraşul în care locuiesc. Problemele ce au fost percepute a se manifesta cel mai des în Judeţul Ilfov sunt rezultate în urma cumulării răspunsurilor în foarte mare măsură şi în mare măsură. Locul 1: Furturile de/din autoturisme (44%),Locul 2: Corupţia (36,7%), Locul 3: Furturile din buzunare/genţi (36%), Locul 4: Tulburarea liniştii publice (34%).