Monografia unei instituții publice

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 91 în total
Cuvinte : 28764
Mărime: 140.64KB (arhivat)
Publicat de: Cipriana Roșu
Puncte necesare: 11
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stefura Gabriel

Cuprins

  1. I. Oragnizarea si functionarea institutiei publice 2
  2. 1. Institutia- Primaria comunei Probota 2
  3. 1.1 Asezare geografica 2
  4. 1.2 Aspecte morfografice si morfometrice 2
  5. 1.3 Aspecte climatice 3
  6. 1.4 Apele -reteaua hidrografica 3
  7. 1.5 Lacurile 3
  8. 1.6 Cai de comunicatie rutiera 3
  9. 2. Locul in sistemul administratiei publice 8
  10. 3. Obiect de activitate 8
  11. 4. Organizare interna 9
  12. 4.1 Functionalitate 20
  13. 4.2 Structura de personal 24
  14. 4.3 Relatii cu exteriorul 25
  15. 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local 31
  16. 2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local 64
  17. 3. Execuţia şi încheierea execuţiei bugetului local 70
  18. 3.1. Încasarea veniturilor bugetare 70
  19. 3.2. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale 71
  20. 3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetare 82
  21. 3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului local 86
  22. Bibliografie 91

Extras din proiect

I. Oragnizarea si functionarea institutiei publice

1. Institutia- Primaria comunei Probota

1.1 Asezare geografica

Comuna Probota este situata in partea de nord-est a teritoriului judetului Iasi, pe malul drept al raului Prut, localitate de frontiera si se invecineaza cu:

- la nord- comuna Trifesti;

- la est- comuna Victoria si Republica Moldova;

- la sud- comuna Tiganasi;

- la vest- comuna Vladeni;

Comuna Probota are o suprafata de 7.866 ha, 3.681 locuitori si cuprinde trei localitati: Probota(centrul de comuna), precum si satele Perieni si Balteni.

Fata de judetul Iasi, comuna Probota este situata la o distanta de 26 km pe DN 24C.

1.2 Aspecte morfografice si morfometrice

Suprafata aferenta comunei Probota se incadreaza geografic in Podisul Moldovei, subunitatea Campia Moldovei (Depresiunea Jijiei) fiind mai coborata cu 200-300 m fata de subunitatile inconjuratoare.

Campia Moldovei apare ca o depresiune cu altitudini cuprinse intre aproximativ 270-30 m. Cuvertura sedimentara de suprafata este de varsta sarmatian- inferioara si gresiilor si calcarelor oolitice. Acestei particularitati litologice i se datoreaza si originea sculpturala a depresiunii eroziunea exercitandu-se aici cu o mai mare intensitate decat in restul podisului. Nota dominanta a reliefului Campiei Moldovei este aceea a unei coline joase, de denudatie pliocena in care vaile cuaternare s-au adancit sub comanda nivelului de baza local, din ce in ce mai coborat, al Prutului, concomitent cu denundarea accentuata a versantilor si domolirea inaltimilor interfluviale. Media ponderata hipsometrica a Campiei Moldovei este de 118 m, peste 48% din suprafata sa avand valori de 100-200 m , 40% pana la 100 m si numai 10,8% intre 200-300 m. Inaltimile inconjuratoare si nivelul de baza local al vaii Prutului, coborat au favorizat aparitia unei retele de vai bogate, media ponderata a densitatii lor fiind de 0,49km/km2. Referitor la energia de relief, media ponderata a acesteia este de 119 m, predominand pe o suprafata de peste 81% valorile de 110-150 m, apoi cele de 50-100 m pe 14% si numai 4% depasesc 150 m.

1.3 Aspecte climatice

In cazul Campiei Moldovei pozitia sa in nord-estul tarii o plaseaza intro zona de interferenta a influentei maselor de aer nord-vestice cu cele estice, fapt evidentiat de prezenta unui climat cu temperaturi medii anuale de 8-9o C, iarna intre -2 si -30 C , vara 18-200 C si precipitatii care ating valori de 400-500 mm anual. Influenta nord-vestica se resimte mai ales vara (temperaturile moderate, demonstrand acest lucru), iar cele estice mai ales iarna.

1.4 Apele -reteaua hidrografica

Raurile care apartin bazinelo Jijiei si Bahluiului, alaturi de numeroasele iazuri, au un regim strans legat de cel climatic. Astfel, alimantarea raurilor dominante (44-51%), destul de ridicate vara (22-30%) si reduse iarna si toamna. Numarul mediu al zilelor cu inghet pe rauri este apreciabil ( 75-100 de zile).

Reteaua hidrografica este formata din cursurile de apa Frasin ( cu afluentul sau Optoceni) si Pop, afluenti ai Jijiei.

1.5 Lacurile

Din evidentele cadastrale in comuna Probota sunt urmatoarele lacuri:

- Iaz Stangaceni, raul Frasin- suprafata 27 ha (Probota 22 ha + Trifesti 5 ha);

- Iaz Frasin I, raul Frasin- suprafata 7 ha;

- Iaz Frasin II, raul Frasin- suprafata 9 ha;

- Iaz Mihaila (Iazul lui Dumnezeu)- suprafata 42 ha;

In partea de est a teritoriului comunei, in ;lunca Prutului, se formeaza adesea, lacuri intermitente cu suprafete variabile si alimentate pluvio-nivala.

1.6 Cai de comunicatie rutiera

Reteaua de drumuri clasificate din comuna Probota se sprijina pe:

- DN 24 C- Probota-Balteni;

-Probota-Iasi;

- DC 8- Probota-Perieni;

Preview document

Monografia unei instituții publice - Pagina 1
Monografia unei instituții publice - Pagina 2
Monografia unei instituții publice - Pagina 3
Monografia unei instituții publice - Pagina 4
Monografia unei instituții publice - Pagina 5
Monografia unei instituții publice - Pagina 6
Monografia unei instituții publice - Pagina 7
Monografia unei instituții publice - Pagina 8
Monografia unei instituții publice - Pagina 9
Monografia unei instituții publice - Pagina 10
Monografia unei instituții publice - Pagina 11
Monografia unei instituții publice - Pagina 12
Monografia unei instituții publice - Pagina 13
Monografia unei instituții publice - Pagina 14
Monografia unei instituții publice - Pagina 15
Monografia unei instituții publice - Pagina 16
Monografia unei instituții publice - Pagina 17
Monografia unei instituții publice - Pagina 18
Monografia unei instituții publice - Pagina 19
Monografia unei instituții publice - Pagina 20
Monografia unei instituții publice - Pagina 21
Monografia unei instituții publice - Pagina 22
Monografia unei instituții publice - Pagina 23
Monografia unei instituții publice - Pagina 24
Monografia unei instituții publice - Pagina 25
Monografia unei instituții publice - Pagina 26
Monografia unei instituții publice - Pagina 27
Monografia unei instituții publice - Pagina 28
Monografia unei instituții publice - Pagina 29
Monografia unei instituții publice - Pagina 30
Monografia unei instituții publice - Pagina 31
Monografia unei instituții publice - Pagina 32
Monografia unei instituții publice - Pagina 33
Monografia unei instituții publice - Pagina 34
Monografia unei instituții publice - Pagina 35
Monografia unei instituții publice - Pagina 36
Monografia unei instituții publice - Pagina 37
Monografia unei instituții publice - Pagina 38
Monografia unei instituții publice - Pagina 39
Monografia unei instituții publice - Pagina 40
Monografia unei instituții publice - Pagina 41
Monografia unei instituții publice - Pagina 42
Monografia unei instituții publice - Pagina 43
Monografia unei instituții publice - Pagina 44
Monografia unei instituții publice - Pagina 45
Monografia unei instituții publice - Pagina 46
Monografia unei instituții publice - Pagina 47
Monografia unei instituții publice - Pagina 48
Monografia unei instituții publice - Pagina 49
Monografia unei instituții publice - Pagina 50
Monografia unei instituții publice - Pagina 51
Monografia unei instituții publice - Pagina 52
Monografia unei instituții publice - Pagina 53
Monografia unei instituții publice - Pagina 54
Monografia unei instituții publice - Pagina 55
Monografia unei instituții publice - Pagina 56
Monografia unei instituții publice - Pagina 57
Monografia unei instituții publice - Pagina 58
Monografia unei instituții publice - Pagina 59
Monografia unei instituții publice - Pagina 60
Monografia unei instituții publice - Pagina 61
Monografia unei instituții publice - Pagina 62
Monografia unei instituții publice - Pagina 63
Monografia unei instituții publice - Pagina 64
Monografia unei instituții publice - Pagina 65
Monografia unei instituții publice - Pagina 66
Monografia unei instituții publice - Pagina 67
Monografia unei instituții publice - Pagina 68
Monografia unei instituții publice - Pagina 69
Monografia unei instituții publice - Pagina 70
Monografia unei instituții publice - Pagina 71
Monografia unei instituții publice - Pagina 72
Monografia unei instituții publice - Pagina 73
Monografia unei instituții publice - Pagina 74
Monografia unei instituții publice - Pagina 75
Monografia unei instituții publice - Pagina 76
Monografia unei instituții publice - Pagina 77
Monografia unei instituții publice - Pagina 78
Monografia unei instituții publice - Pagina 79
Monografia unei instituții publice - Pagina 80
Monografia unei instituții publice - Pagina 81
Monografia unei instituții publice - Pagina 82
Monografia unei instituții publice - Pagina 83
Monografia unei instituții publice - Pagina 84
Monografia unei instituții publice - Pagina 85
Monografia unei instituții publice - Pagina 86
Monografia unei instituții publice - Pagina 87
Monografia unei instituții publice - Pagina 88
Monografia unei instituții publice - Pagina 89
Monografia unei instituții publice - Pagina 90
Monografia unei instituții publice - Pagina 91

Conținut arhivă zip

  • Monografia unei Institutii Publice.doc

Alții au mai descărcat și

Politici Publice

În sensul comun, termenul politica se considera de obicei ca se aplica la ceva “mai mare” decât deciziile particulare, dar la ceva “mai mic” decât...

Blocada Berlinului

Sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial aduce cu sine era Razboiului Rece,o confruntare deschisa, nonmilitara si limitata intre doua grupuri de...

Organizații Regionale latino-americane

Organizaţie Data creãrii Ţãri membre (Nr). Ţãri membre AEC Asociaţia Statelor din Caraibe 1994 26 Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados,...

Triunghiul violenței în Columbia

Triunghiul violentei in Columbia Format din: 1. Miscarile de gherila 2. Cartelurile de droguri 3. Organizatiile paramilitare Miscarile de...

Rusia după Încheierea Războiului Rece

Rusia si strainatatea apropiata Dupa încheierea razboiului rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele...

Planul de dezvoltare rurală și ocuparea forței de muncă în Comuna Feleacu, județul Cluj

Prezentarea generalǎ a comunei Feleacu Transilvania este consideratǎ de cǎtre mulţi specialişti ca fiind ţara tuturor formelor de relief, de la...

Te-ar putea interesa și

Contabilitatea Instituțiilor Publice

CAPITOLUL I INSTITUŢIILE PUBLICE I.1. Definirea instituţiilor publice O primă modalitate de definire a instituţiilor publice o prezintă Legea...

Instituțiile Publice

INTRODUCERE Sectorul public este foarte diversificat, fiind reprezentat de instituţiile publice care asigură servicii publice generale: organe ale...

Fundamentarea cheltuielilor bugetare BCU Iași

CAPITOLUL 1 Organizare şi funcţionalitate la Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu”din Iaşi 1.1. Scurt istoric al Bibliotecii...

Fundamentarea și finanțarea cheltuielilor bugetare la BCU Iași

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Bibliteca Centrală Universitară ”Mihai Eminescu“-Iaşi Cultura reprezintă totalitatea valorilor materiale...

Contabilitatea Publică

CAPITOLUL 1.NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA PUBLICĂ 1.1. Scurt istoric privind contabilitatea publică În cursul său „Elemente şi...

Practică de Specialitate în Administrația Publică

1. Prezentarea instituţiei publice în care se desfăşoară practica 1.1. Denumirea instituţiei * PRIMĂRIA COMUNEI VULCANA-BĂI * Personalitate...

Organizare și Funcționalitate la Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu Iași

Bibliotecile reprezintă instituţii specializate în organizarea, prelucrarea, dezvoltarea şi conservarea colecţiilor de cărţi şi alte documente şi...

Ai nevoie de altceva?