Munca fără forme legale de angajare

1.1 Tema cercetarii :

- munca fara forme legale de angajare - “munca la negru” (in judetul )

Munca fara forme legale reprezinta, prin consecintele sale sociale si economice, atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu si lung, o practica extrem de nociva.

Aparitia si extinderea muncii fara forme legale au avut ca principale cauze costurile ridicate cu forta de munca si adaptarea lenta a cadrului legislativ privind reglementarea relatiilor de munca la noile cerinte ale unei economii de piata.

Principalul motiv pentru recurgerea la - munca la negru - il constituie avantajul financiar imediat, dar derizoriu, atat pentru angajator, cat si pentru angajat, datorita sustragerii de la plata impozitelor si a contributiilor sociale.

In urma actiunilor de control efectuate de catre inspectorii de munca, s-a constatat ca munca fara forme legale se manifesta, in esenta, in doua modalitati:

- fie angajatul stie si consimte sa presteze munca in lipsa unui contract individual de munca;

- fie angajatul nu stie ca „munceste la negru”, intrucat angajatorul l-a asigurat ca ii va incheia contract individual de munca, dar incheierea acestuia nu se materializeaza decat, eventual, ca urmare a unui control desfasurat de inspectorii de munca.

1.2 Obiectivele cercetarii :

Munca fara forme legale are consecinte atat asupra lucratorului, cat si asupra angajatorului, in sensul ca: persoana care presteaza munca fara forme legale este lipsita de protectie sociala, in perioada prestarii muncii, precum si ulterior, iar angajatorul este lipsit de posibilitatea legala de a responsabiliza pe lucrator pentru eventualele pagube produse de acesta.

Principalele categorii de persoane care fac obiectul muncii fara forme legale sunt in special tinerii debutanti, persoanele necalificate, pensionarii (indeosebi beneficiarii de pensie anticipata), somerii.

Riscurile la care se expun persoanele care muncesc fara forme legale

- risc de exploatare, discriminare și trafic de ființe umane;

- nerespectarea drepturilor de cetățean și lucrător european;

- angajatorul poate plăti un salariu mai mic și drepturi mai reduse

- imposibilitatea de a reclama angajatorul pentru nerespectarea reglementărilor în domeniul muncii, respectiv, neplata corespunzătoare a drepturilor salariale, nerespectarea programului de lucru, a timpului de odihnă legal și neasigurarea măsurilor de protecție și securitate a muncii, etc.

- angajare sub nivelul de calificare și pregătire

- lipsa asigurarii medicale, a indemnizației de șomaj, pensiei corespunzătoare perioadei lucrate, a prestațiilor corespunzătoare în caz de boală profesională sau accident de muncă, de nicio altă indemnizație (de maternitate, pentru creșterea copilului, etc).

Ca si obiective ale cercetarii, ar putea fi luate in considerare, urmatoarele aspecte:

- factorii care influenteaza “munca la negru” si modul in care acestia influenteaza practicarea “muncii la negru”

- avantajele si dezavantajele muncii fara forme legale din perspectiva angajatului - estimarea acestor avantaje/dezavantaje, influenta asupra salariatului in timp;

- avantajele si dezavantajele muncii fara forme legale din punctul de vedere al angajatorului - estimarea acestor avantaje/dezavantaje, influenta asupra angajatorului in timp;

- dezavantajele create de munca fara forme legale, statului si economiei nationale

- evaluarea modalitatilor utilizate in prezent in vederea combaterii muncii la negru si gasirea unor modalitati mai eficiente de reducere a fenomenului muncii fara forme legale

1.3 Teorii :

Biroul de sondaje al Uniunii Europene, Eurobarometru, a publicat un studiu despre importanta muncii la negru in Uniunea Europeana. Studiul se bazeaza pe o serie de sondaje realizate prin intervievarea a 26.755 de cetateni din toate cele 27 de tari ale UE . Aici se constata ca tarile in care rata muncii la negru este cea mai ridicata sunt cele din Europa de Est si cele care se situeaza de-a lungul Mediteranei. In Romania, munca la negru reprezinta aproximativ 16-21% din PIB, aproape la egalitate cu tari precum Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Slovenia, Letonia si Lituania. Cazul extrem il constituie aici Bulgaria, unde munca la negru este 35% din PIB.

Valoarea muncii la negru in Romania se situeaza intre 16 si 21% din PIB, iar Romania este statul UE cu cea mai mare proportie de cetateni (23%) ale caror venituri si bonusuri nu sunt in totalitate declarate autoritatilor competente,

Eurobarometrul a indicat ca principalul motiv pentru care se recurge la munca "la negru" este beneficiul reciproc pe care il are atat angajatorul, cat si angajatul de a evita impozitele si taxele administrative.

Raportul Eurobarometru le recomanda statelor UE sa adopte o politica a muncii mai flexibila, usurand povara taxelor si a contributiilor sociale.

Conform studiilor elaborate de catre reprezentantii M.M.P.S. si I.M. munca la negru in Romania este determinata , in special, de urmatorii factori :

- veniturile mici ale unei parti importante din populatia activa si nevoia presanta de completare a acestora pana la nivelul de acceptabilitate al individului;

- vulnerabilitatea unor largi categorii socio-profesionale, rezultata din faptul ca isi gasesc cu greu un loc de munca conform cu pregatirea de specialitate si experienta in domeniu;

- dezechilibrul dintre cererea si oferta de locuri de munca pe piata muncii, datorat disparitiei marilor unitati industriale sau a restructurarii acestora cu personal restrans;

- nivelul scazut al reconversiei profesionale;

- numarul mare de absolventi a diferitelor forme de invatamant in cautare de lucru, ca rezultat al unor cifre de scolarizare care nu tin cont de cererea de pe piata muncii, ci sunt dictate fie de dorinta mentinerii cu orice pret a institutiei de scolarizare, fie din ratiuni comerciale;

- fiscalitatea apreciata drept ridicata de catre majoritatea operatorilor de pe piata muncii;

- existenta economiei subterane;

- faptul ca marea majoritate a angajatorilor sunt adeptii politicii de obtinere a unor profituri importante pe termen scurt, in detrimentul strategiilor de dezvoltare a firmei pe termen mediu si lung;

- instabilitatea economico-financiara a unor intreprinderi private din categoria IMM-urilor;

Din datele postate pe site-ul Inspectiei Muncii se releva faptul ca munca fara forme legale este utilizata doar de catre angajatorii din sectorul privat (incluzand si sect.nonprofit), in sectorul public, nefiind depistate cazuri de munca fara forme legale, munca la negru fiind practicata in special in domeniul constructiilor, , comert, confectii, agricultura, si turism. Comparativ, situatia sintetica se prezinta astfel (datele anului 2008 nu sunt inca disponibile):