North American Free Trade Agreement

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA ŞI ROLUL NAFTA

1.1. NAFTA – EVOLUŢIE ŞI ROL

Extinderea procesului de regionalizare la scara planetară prin apariţia unor noi grupări de cooperare şi integrare economică, a determinat ţările dezvoltate din America de Nord să se gândească şi ele la o formă de asociere care să la reprezinte mai bine interesele şi să le acopere de risc în relaţiile cu celelalte state ale lumii, aflate şi ele în astfel de raporturi.

Ideea creării unei zone de liber schimb între SUA şi Canada e veche de peste 100 ani. Cu toate acestea, cu excepţia unei perioade scurte de comerţ liber în secolul XIX, din 1854 până în 1866, până în 1988 nu au existat alte preocupări serioase cu privire la acest aspect.

În 1989 s-a stabilit un Acord de creare a Zonei de Liber Schimb Canada – SUA, la iniţiativa Canadei, care s-a amplificat în iunie 1991 cu aderarea Mexicului formând NAFTA (Asociaţia Nord-Americană a Comerţului Liber).

NAFTA este o urmare modernă şi firească a credinţei nestrămutate în forţa comerţului şi a investiţiilor libere, având mai mulţi predecesori celebri (Autopact şi FTA).

Experţii au considerat Autopact drept un model pentru un acord sectorial de comerţ liber. Autopact, semnat în 1965 între Canada şi SUA, a eliminat taxele vamale pentru autoturismele fabricate în una din cele două ţări şi expediate în cealaltă ţară. Aceasta a permis producătorilor de autoturisme din ambele ţări să-şi programeze mai bine producţia. Graniţa dintre SUA şi Canada a înregistrat în 1995 un flux reciproc de schimburi cu autovehicule şi componente auto de circa 70 mld. USD.

Cunoscut sub denumirea simplă de FTA (Canada – United States Free Trade Agreement), Acordul de comerţ liber între cele două ţări a decis eliminarea totală a taxelor vamale în schimburile reciproce. Eliminarea se putea face fie imediat, fie pe perioade de 5 sau 10 ani. În 1996, taxele vamale au dispărut în comerţul reciproc cu maşini şi utilaje, calculatoare, mobilă, hârtie, ţiţei pentru ca în 1998 să fie eliminate şi restul taxelor vamale de la o serie de produse considerate mai sensibile ca, de exemplu, confecţii, medicamente, produse alimentare. Acordul a inclus şi alte prevederi privind facilitarea accesului mărfurilor canadiene pe piaţa SUA, ameliorarea tratamentului investiţiilor străine reciproce, reglementarea schimburilor de energie.

Scopul iniţial al realizării unei grupări de integrare a fost acela de a crea o zonă de liber schimb, ca o alternativă la cea vest-europeană, pentru a contrabalansa evoluţia acesteia.

Deci, iniţiativa de creare a NAFTA este răspunsul apărării americane în faţa puterii economice atinse de Uniunea Europeană, datorită adâncirii procesului de integrare.

NAFTA a apărut ca o reacţie de nemulţumire, în special din partea SUA, faţă de procesul de liberalizare comercială promovat de GATT, ca o consecinţă a efectelor întârziate şi a lipsei de rezultate concrete în unele domenii (servicii, dreptul de proprietate, agricultura, investiţii).

1.2. OPORTUNITATEA APARIŢIEI NAFTA

Accesul tot mai liber la piaţă, stabilirea unor reguli explicite asupra comerţului şi a investiţiilor străine directe, au făcut din NAFTA o regiune foarte atractivă pentru membrii săi, dar şi pentru companiile multinaţionale din afara zonei.

Cei care vor avea de câştigat de pe urma creării NAFTA vor fi cei care beneficiază de tehnologie şi capital, şi bineînţeles consumatorii. Încă de la creare, NAFTA a avut un impact semnificativ.