Organizația tinerilor sociali-democrați - implicarea tinerilor în viața politică

Introducere – obiectivele cercetării

Chiar dacă întreaga putere statală pornește într-o democrație, de la popor, trebuie să avem în vedere faptul că poporul nu poate exercita această putere decât într-o formă organizată. Partidele sunt componenta esențială a democrației moderne, ele având rolul să medieze raporturile dintre societatea civilă și putere, dintre guvernanți și guvernați. „Partidele exprimă conflictele unei societăți, exprimă luptele și revendicările actorilor sociali, sunt purtătoarele de cuvânt ale poporului.”

Conform principiului reprezentativității, partidele politice urmăresc să formuleze și să satisfacă intersele unor diferite grupări sociale, prin elaborarea unor programe și proiecte politice și să contribuie la ancorarea politicului în conștiința societății.

Cercetarea noastră cu privire la fenomenul partizan din România se focalizează pe tineri ca grup social. Plecând de la premisa că implicarea tinerilor în viața politică actuală se manifestă negativ, în lucrarea de față vom trata două aspecte relevante. În primul rând vom prezenta social-democrația din punct de vedere doctrinar, vom trasa principalele coordonate istorice, organizaționale și impactul asupra opiniei publice a Partidului Social Democrat din România. Mai mult decât atât vom trece în revistă și reprezentarea la nivelul Parlamentului European a acestei formațiuni politice. Pentru a ilustra ipoteza aleasă, vom prezenta ca studiu de caz, Organizația Municipală a Tinerilor Social-Democrați din Iași (TSD Iași). Al doilea aspect constituie cercetarea propriu-zisă, întrucât vom interpreta rezultatele unui chestionar aplicat pe un eșantion nereprezentativ și un interviu cu europarlamentarul Cătălin Ivan.

Cercetarea are în vedere atât o prezentarea concisă asupra trăsăturilor unei organizații politice de tineret, cât și evidențierea prin intermediul interviului și a chestionarului, interesul manifestat și modul de implicarea a tinerilor în mediul politic, dar și maniera în care tânăra generație de electori percepe sistemul politic actual și felul în care se simte reprezentată de către partidele politice. Variabilele esențiale ale cercetării vizează apartenența tinerilor la o grupare politică, participarea acestora la vot, gradul de informare asupra acestei dimensiuni a societății, măsura în care clasa politică actuală servește intereselor acestora.

Indiferent de modul în care percepem politica, ea vizează organizarea și conducerea societății. Fenomenul partidic se caracterizează prin imposibilitatea ignorării acestuia, partidele politice fiind „condiția sine qua non a democrației.”

Capitolul 1. Social-democraţia. Partidul Social Democrat din România

1.1 Tradiţia Social-Democrată

Tradiţia social-democrată apare în ultima treime a secolului al XIX-lea. Partidele provenite din această tradiţie se deosebesc prin patru trăsături clar distincte: internaţionalismul, originea marxistă, legătura cu sindicatele şi tipul de organizare În sensul ei modern, Social-Democraţia îşi are originile în dezbinările produse înăuntrul Partidului Social-Democrat din Germania, format în 1875 printr-o acomodare între reformismul lui Lassalle şi marxismul ortodox. Programul de la Gotha, care definea concepţia noului partid, preconiza dezvoltarea unui stat liber pe calea votului universal, a legislaţiei directe, a drepturilor civice şi a miliţiei populare, şi postulă că aceste schimbări puteau fi înfăptuite prin mijloace paşnice

Expresia acestei tradiţii social-democrate se manifestă în viaţa politică românească prin existenţa Partidului Social Democrat. Doctrinar şi programatic, PSD este un partid social-democrat modern de centru-stânga, orientat spre viitor, de vocaţie europeană şi ancorat în realităţile naţionale, deschis spre modernizare şi dezvoltare socială, promotor ferm al democraţiei şi al reformei în toate componentele societăţii româneşti, cu un accent deosebit pe reforma economică. Idealurile şi acţiunile PSD sunt legate de principiile şi valorile fundamentale ale social-democraţiei moderne, care sunt: libertatea şi demnitatea umană, egalitatea şanselor, respectul faţă de muncă şi proprietate, binele public, justiţia socială şi solidaritatea umană.