Parlamentarism versus prezidențialism

In literatura de specialitate, raporturile dintre legislativ şi executiv şi raporturile intraexecutive (dintre presedinte si prim-ministru sau/si prim-ministru si membrii guvernului) au reprezentat o constanta a cercetarilor comparative. In special dupa 1970, dar mai ales dupa 1990, analiza comparativa a formelor de guvernare a statelor lumii a cunoscut o dezvoltare puternica, datorata in special noilor transformari la nivel mondial.

In mod invariabil, trecerea de la un regim nedemocratic la un regim democratic presupune o perioada de tranzitie, urmata de o perioada de consolidare democratica. Un element fundamental in aceste procese de transformare a societatii il constituie forma de guvernare asumata normativ,mai exact edificiul constitutional care stabileste cum este organizata puterea politica in stat si care sunt raporturile de putere dintre actorii institutionali care reprezinta puterea executiva si actorii institutionali care reprezinta puterea legislativa . Regimul politic prezidential se intalneste in mod frecvent in cadrul republicilor. Acest regim politic se caracterizeaza prin puterea permanenta detinuta de presedintele republicii, care detine puterea executiva. Matthew Shugart si John Carey definesc ,,prezidentialismul pur” prin urmatoarele elemente:durata fixa a mandatului prezidential si parlamentar,lipsa presiunii reciproce;desemnarea sefului executivului prin sufragiu popular;seful executivului numeste si conduce guvernul;presedintele se bucura de anumite prerogative legislative . Regimul politic parlamentar reprezinta exact opusul regimului politic prezidential. Si aceasta pentru ca in cadrul parlamentarismului puterea este detinuta de parlament. Parlamentul reprezinta vointa politica a poporului iar, presedintele este ales de organul reprezentativ (parlamentul). Pe langa functiile legislative, parlamentul detine si o functie de control, mai ales asupra executivului (prim-ministrul si cabinetul lui).

O diferenta majora dintre sistemele parlamentare si cele prezidentiale este aceea ca executivul in sistemele parlamentare depinde de suportul majoritatii din legislativ,si pentru ramanerea la putere si pentru aprobarea propunerilor sale legislative,in timp ce executivul in sistemele prezidentiale are nevoie de suportul majoritatii numai pentru propunerile legislative prezidentiale;presedintii sunt alesi pentru un mandat fix si nici ei,nici cabinetele numite de ei nu sunt dependente de increderea legislativului pentru a supravietui . Cealalta diferenta dintre sistemele parlamentare si prezidentiale o constituie faptul ca executivele parlamentare sunt cabinete colegiale,in timp ce executivele prezidentiale sunt executive unipersonale;in sistemele prezidential,puterea executiva este concentrata in mainile presedintelui,iar cabinetul sau este format mai degraba din consilieri decat din participanti mai mult sau mai putin egali . In primul rand,separatia puterilor in sistemele prezidentiale inseamna nu numai independenta reciproca a legislativului si a executivului,dar si ca aceeasi persoana nu poate fi simultan membru in ambele.Prin contrast,nesepararea puterilor in sistemele parlamentare inseamna nu numai ca executivul este dependent de increderea legislativului,dar si ca aceleasi persoane pot fi membri ai cabinetului,si ai parlamentului. Cu privire la cea din urma, totusi, se inregistreaza o mare doza de variatie in cadrul tipului parlamentar de guvernare. In al doilea rand,se pretinde deseori ca diferenta cheie intre parlamentarism si prezidentialism este faptul ca presedintii nu au dreptul de a dizolva legislativul,in timp ce prim-ministrii si cabinetele lor au acest drept. In al treilea rand,sistemele parlamentare au,de obicei,executive duale:un sef de stat simbolic si formal care are puteri limitate,si un prim-ministru,care este seful guvernului si care,impreuna cu cabinetul,exercita in cea mai mare masura puterea executiva.Regula normala in sistemele prezidentiale este aceea ca presedintele sa fie simultan seful statului si sefu guvernului . In democratiile prezidentiale,alegerea presedintelui este cel putin la fel de importanta ca si alegerile legislative:aproape la fel de importanta in sistemele echilibrate in privinta raporturilor executiv-legislativ si mult mai importanta in sistemele cu dominanta executiva.De fapt,chiar in sistemele cu executivul egal cu legislativul,alegatorii considera alegerile prezidentiale ca fiind cele mai importante,asa cum indica si nivelul scazut de participare la alegerile legislative,atunci cand acestea nu sunt simultane cu alegerile prezidentiale. Alegerile prezidentiale sunt inerent disproportionale,ca rezultat a doua caracteristici,ale sistemului electoral:formula electorala,care in cazul alegerilor pentru o singura functie este,in mod necesar,una dintre formulele pluralitare sau majoritare,si ,,dimensiunea corpului de alesi”,aici fiind vorba de numarul minim absolut,unu. Partidul care castiga presedintia castiga ,,toate”locurile –adica singurul loc disponibil-,iar partidele care pierd nu obtin nimic.